Paleologu verifică şantierele arheologice de pe autostrăzi

Ministerul Culturii a dispus verificări în cazul şantierelor arheologice situate pe traseul autostrăzilor, pentru a stabili dacă există firme care au interese să ţină lucrările în loc, instituţia condusă de Theodor Palelologu intenţionând să înfiinţeze şi un Institut de Arheologie Preventivă.

Mircea Staicu, secretarul general al Ministerului Culturii, a declarat că s-au dispus verificări la şantierele arheologice, inclusiv la cele de pe traseul pe care ar urma să se realizeze autostrăzi, pentru a identifica dacă există firme care au interese pentru a ţine lucrările în loc.

"Lucrările la autostrăzi nu au fost tărăgănate de cercetările arheologice (...) Am dispus, însă, verificări, să vedem ce se întâmplă. Există anumite contracte de prestări servicii, pentru că şantierele sunt coordonate de echipe de arheologi, dar munca propriu-zisă, săpăturile, sunt prestate în funcţie de mărimea şantierului de muncitori de la o firmă sau două", a spus Mircea Staicu.

Potrivit acestuia, Ministerul Culturii intenţionează să înfiinţeze un Institut de Arheologie Preventivă şi să identifice, împreună cu Ministerul Transporturilor, "un set de norme şi metodologii comune" care să stabilească "cine şi în ce condiţii se ocupă de cercetări arheologice".

"Ideea este de a veni în sprijinul colegilor de la Transporturi şi să avem nişte măsuri mai clare pentru cercetările arheologice. Institutul poate să fie în subordinea Ministerului Culturii. Nu înseamnă un efort bugetar, pentru că se poate finanţa din surse proprii", a spus Mircea Staicu, precizând că, în maxim două luni, Ministerul Culturii o să aibă un proiect de act normativ pentru înfiinţarea acestui institut.

Mircea Staicu a elucidat şi expresia "arheologie preventivă". "Arheologia preventivă se referă tocmai la faptul că, atunci când se ia decizia de a se interveni pe o zonă, a se contrui o autostradă spre exemplu, până să se ajungă la începerea execuţiei lucrării, partea de arheologie să se finalizeze (...) Vrem să ne lipim din timp de constructori şi încă din faza de studiu de fezabilitate arheologii să aibă intrare pe teren, să cercetăm terenul, astfel încât în momentul în care se începe execuţia lucrărilor propriu-zise să nu avem surprize că se descoperă situri arheologice necercetate", a explicat secretarul general al Ministerului Culturii.

"În prezent, arheologii se duc să cerceteze când sunt sesizaţi de constructorii unor lucrări. Descărcarea de sarcină arheologică este un procedeu greoi", a spus Mircea Staicu.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte autostrada Transilvaniei, cercetările arheologice se desfăşoară pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor, încă din anul 2004. Prin protocol s-a instituit Programul naţional de cercetare arheologică "Autostrada Transilvania", coordonat de un grup operativ, condus de Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi membru în Comisia Naţională de Arheologie.

Potrivit lui Paul Damian, în urma cercetărilor arheologice de la Autostrada Transilvania s-au făcut descoperiri foarte importante, lucrările fiind efectuate de arheologi şi cercetători de la muzee şi institute de arheologie.

"Au fost rezultate extraordinare pe cele două tronsoane cercetate, cel de la Câmpia Turzii la Cluj, şi celălalt, din judeţul Bihor, de la Suplacu de Barcău la Borş. Acolo au făcut cercetări arheologi şi cercetători de la muzeele şi institutele de arheologice din Transilvania şi de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Nu a lucrat nicio firmă privată în arheologie, de altfel, eu nici nu ştiu să existe astfel de firme, ci numai arheologi de la muzee şi institute arheologice din ţară, precum Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al Academiei Române, Muzeul Naţional al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj etc.", a declarat Paul Damian.

El a mai spus că personalul nespecializat care ajută la cercetările arheologice poate fi recrutat direct de către muzeele şi institutele de arheologie, prin intermediul unor firme de recrutare a forţei de muncă sau de la constructorul care efectuează lucrarea, constructorul autostrăzii, spre exemplu.

"Când sunt lucrări de mare amploare, unii dintre colegii din muzee pot angaja direct anumite persoane. Dar angajările pot să se facă şi prin intermediul unor firme de recrutare a forţei de muncă, aşa cum ne obligă legea. Mai există o posibilitate, cea pe care o folosim şi noi pe tronsonul autostrăzii Bucureşti - Moara Vlăsiei, unde am făcut un contract prin care forţa de muncă este asigurată de constructorul autostrăzii", a precizat Paul Damian.

În momentul acesta, potrivit lui Paul Damian, se mai lucrează din punct de vedere arheologic în câteva puncte legate de nodul rutier de la Gilau şi Luna, pe tronsonul Câmpia Turzii - Cluj. "Acolo, efectuează lucrări Institutul de Arheologie din Cluj şi Muzeul de Istorie a Transilvaniei. În general, pe acest tronson lucrările de teren au fost efectuate.




Pe celălalt tronson al autostrăzii Transilvania, de la Suplacu de Barcău la Borş, se mai fac investigaţii la câteva situri din comuna Borş. Urmează celelalte tronsoane şi aşteptăm să vedem cum va evolua construcţia autostrăzii Transilvania", a spus Paul Damian.

Pe traseul Autostrăzii Transilvania s-au descoperit, potrivit lui Paul Damian, vestigii din epoca bronzului, la Turda, în urma unor cercetări efectuate sub îndrumarea lui Mihai Bărbulescu, directorul Şcolii Române de la Roma, dar şi cea mai mare metropolă a gepizilor, lângă Cluj, în comuna Vlaha, cercetările fiind realizate de Institutul de Arheologie din Cluj, sub îndrumarea lui Ion Stancu.

Totodată, la Suplacu de Barcău, unde au efectuat cercetări MNIR şi Muzeul Ţării Crişurilor, au fost scoase la suprafaţă vestigii din neolitic, epoca bronzului şi care au aparţinut geto-dacilor.

"S-au făcut descoperiri foarte importante. În cazul autostrăzii, oricum ar fi ales traseul acesteia, el nu poate să ocolească siturile arheologice. Ele apar, în general, la o anumită distanţă unele de altele. Sunt semnalizate când se face proiectul autostrăzii. Problema noastră este că nu s-a pus la punct o metodă care să aibă în vedere aceste aspecte. De departe, aceste cercetări nu sunt costisitoare şi sunt făcute după norme europene, importanţa vestigiilor descoperite fiind mai mare decât sumele plătite pentru cercetările arheologice", a afirmat Paul Damian.

În ceea ce priveşte continuarea autostrăzii Bucureşti - Constanţa, Paul Damian a spus că în zona Constanţa lucrurile sunt mai complicate. "Problema de la Constanţa este mai grea, Dobrogea este cea mai importantă zonă arheologică a României. Numărul siturilor şi a situaţiilor arheologice pe care o să le întâlnească autostrada sunt mai multe.

Cercetările arheologice au început acolo din 1991, fiind realizate de Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Muzeul de Arhitectură Constanţa. De atunci, s-a schimbat de mai multe ori traseul autostrăzii. Dar se ştia că acest traseu este unul dintre cele mai grele din punct de vedere arheologice. Acolo trebuie să se ia măsuri cu totul deosebite", a explicat Damian.

El a mai spus că la kilometrul 24 al Autostrăzii Soarelui a fost descoperit, în 1993, un tezaur de monede de argint din insula grecească Thassos. "Monedele erau într-un tezaur care este estimat la o sumă ce depăşeşte cheltuielile pentru realizarea acelor cercetări".

Şi când au început lucrările la autostrada Bucureşti - Ploieşti, la Ştefăneşti s-au făcut descoperiri importante, precum un cimitir medieval din secolul 16, care cuprindea circa 100 de morminte. Ele au apărut atunci când s-a construit un pod peste pârâul Pasărea.

În ceea ce priveşte autostrada Arad - Timişoara, cercetările arheologice sunt conduse de arheologi şi cercetători de la Muzeele din Reşiţa, Timişoara şi Arad.
Ministrul Transporturilor Radu Berceanu a declarat, pe 30 iunie, că Ministerul Culturii "a împânzit ţara de şantiere arheologice" şi că firmele de descărcare de sarcină arheologică sunt deţinute de arheologi.

Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.

"Nu ştiu cum, fix pe traseul autostrăzilor, sunt zeci şi zeci de şantiere arheologice, de parcă dacii ştiau unde o să facem noi autostrăzile. Dar am aflat cum s-a întâmplat: arheologii şi-au făcut firme şi ne îndrumă către firme care sunt tot ale lor", a spus Berceanu la o întâlnire cu firmele de construcţii.

Şi Dragoş Burlan, reprezentant al firmei Astaldi, care construieşte centura rutieră a oraşului Constanţa, a spus, pe 30 iunie, că a primit un raport care evidenţiază existenţa a 29 de situri arheologice pe traseul drumului în lungime de 22 de kilometri.

Mediafax