Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul Comisiei Nana asupra “Fermei preşedintelui” începe să fie descusut în laturile lui penale. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au cerut Camerei Deputaţilor toate documentele întocmite de Comisia parlamentară care a anchetat achiziţionarea terenurilor din comuna Nana de către Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu.
Până acum raportul nu a ieşit din Parlament, rezultatele investigaţiei fiind ţinute la secret după ce s-a decis desfiinţarea Comisiei Nana în urma anchetei începute de Parchet. Pe 8 aprilie, Guvernul a sesizat Parchetul pentru terenurile de la Nana, Corpul de control al premierului susţinând că 80% dintre terenuri au fost retrocedate ilegal. Sesizarea Parchetului a dus la suspendarea activităţii Comisiei, iar toate actele adunate au fost puse la păstrare. Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat ieri că de principiu există acordul pentru trimiterea documentelor cerute de procurori, dar acest lucru va putea fi posibil doar după ce procurorul general al României, Tiberiu Niţu, va semna scrisoarea remisă Parlamentului. Surprinzător, Parchetul pare a nu cunoaşte procedurile legale. Trimiterea greşită a cererii de către un simplu procuror de secţie atrage prelungirea termenelor. În timp ce instituţiile statului stau blocate în proceduri, arendaşa Elena Udrea se pregăteşte să recolteze terenurile de la Nana, iar moşierii Băsescu vor contabiliza primele câştiguri din activităţi agricole.
După îndeplinirea procedurilor, procurorii vor primi raportul comisiei, precum şi toate documentele adunate, multe dintre ele în original. “Este vorba despre registre agricole, carte funciară, documentele de la Primăria Nana, documente de la APIA sau de la notarii implicaţi”, a declarat senatorul PSD Gabriela Firea.
Proceduri încurcate
“Am avut pe ordinea de zi o cerere din partea unui procuror, şef de secţie, pentru a pune la dispoziţie toate documentele pe care Comisia Nana le-a analizat şi raportul Comisiei Nana. Din punct de vedere constituţional comunicarea dintre Parchetul General şi preşedintele Camerei se face de către procurorul general prin ministrul Justiţiei sau direct domnia sa. (…) Există două erori de fond, în primul rând nu Biroul permanent al Camerei ia această decizie, ci Birourile permanente reunite şi scrisoarea trebuie să fie adresată de către procurorul general celor doi preşedinţi ai Camerei şi Senatului pentru a fi discutată în cadrul Birourilor reunite astfel încât documentele să fie scoase din arhiva Senatului, să fie puse la dispoziţia Parchetului General”, a explicat Zgonea. Acesta a adăugat că într-o perioadă foarte scurtă procurorul general va trimite scrisoarea, iar el şi preşedintele Senatului vor convoca Birourile permanente reunite şi vor pune la dispoziţia Parchetului toate documentele în maximum o săptămână.
Dosarul “Nana”
Procurorii Parchetului General au început pe 5 iunie urmărirea penală în dosarul terenului de la Nana al preşedintelui Traian Băsescu. În cadrul dosarului se realizează cercetări în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi. Urmărirea penală priveşte infracţiuni de conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În dosar sunt urmăriţi penal opt membri ai comisiei care s-a ocupat de restituirea terenurilor în comuna Nana care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale şi conflict de interese. Astfel, Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale, în timp ce Gheorghe Dobre şi Georgică Stolea sunt cercetaţi pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.
Totodată, Alina Simona Preda este urmărită penal pentru fals material în înscrisuri oficiale şi Constantin Manea pentru abuz în serviciu.
În perioada 2005-2010, suspecţii, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au soluţionat reconstituirea dreptului de proprietate pentru cereri ale rudelor sau chiar pentru ei însuşi. În aceeaşi perioadă au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească, fiind prejudiciat în acest mod domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale. Titlurile de proprietate au fost emise pe baza unor înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, se arată în comunicatul procurorilor.
