Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Public pentru unii, privat pentru alţii Prefectura Capitalei a refuzat in 2002 să dea familiei Angelescu o treime din Parcul Bordei, pe motiv că zona verde este domeniu public. In 2003, Traian Băsescu, primar general pe atunci, a semnat două dispoziţii cu ajutorul cărora Costică Constanda a intrat in posesia Parcului Bordei, considerat de data asta domeniu privat.Â
Domeniu public pentru unii, domeniu privat pentru alţii
Parcul Bordei face parte din domeniul public al statului. Afirmaţia nu este una făcută la colţ de stradă, ci aparţine Prefecturii Bucureşti, cea care a gestionat ani intregi aplicarea Legii 18/1991. Acesta este răspunsul pe care l-au primit cei care inainte de Constanda au cerut peste un hectar din Parcul Bordei. In 2003, zona verde era deja considerată domeniu privat.
Autorităţile statului s-au jucat cu incadrarea Parcului Bordei in funcţie de interesele momentului şi de persoanele care au răvnit la zona verde. Dovada acestor manevre dubioase se găseşte chiar printre sutele de file aflate in dosarul prin care Costică Constanda a căştigat definitiv şi irevocabil 3,3 hectare din Parcul Bordei.
18 decembrie 2002. Prefectura Municipiului Bucureşti, prin Comisia de aplicare a legilor fondului funciar, refuză improprietărirea familiei Angelescu cu suprafaţa de 10.140 de metri pătraţi in Parcul Bordei pe motiv că zona verde se află in domeniul public al Capitalei, nicidecum in cel privat.
5 septembrie 2003. Primarul general Traian Băsescu semnează două dispoziţii prin care dă parcul lui Costică Constanda, considerăndu-l domeniu privat.
MOŞTENIRE. Nora Geta Monteoru Angelescu şi fiica sa Ioana au revendicat un teren aflat pe fosta moşie Montesquieu. Cele două sunt moştenitoarele lui Constantin Angelescu Monteoru, fost ministru in guvernul condus de I.C. Brătianu. Acesta cumpărase terenul cu pricina in iulie 1943 de la Constantin C. Vencu. Comisia pentru aplicarea Legii 18 le-a răspuns insă că moşia Montesquieu fusese deja parcelată şi dată foştilor membri cooperatori. Rămase fără pămăntul la care aveau dreptul, cele două moştenitoare au solicitat in compensare un alt teren similar ca valoare. După mai multe expertize tehnice, Ioana şi Geta Angelescu au ajuns la concluzia că cel mai potrivit pămănt pe care ar trebui să-l primească ar fi situat in Bucureşti, pe Bulevardul Mircea Eliade, colţ cu Turgheniev. Adică Parcul Bordei, mai exact o treime din el.
In loc de retrocedare, moştenitoarele primesc in schimb un răspuns concis şi care nu lasă loc de interpretări din partea Prefecturii Bucureşti. "Terenul din Bulevardul Mircea Eliade, colţ cu Turgheniev, a fost trecut in domeniul public al Municipiului Bucureşti, prin hotărărea nr. 618/19.06.1937 a Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, Direcţia Apelor."
Imediat, familia Angelescu a atacat decizia Comisiei de la Prefectură la Judecătoria Sectorului 1, chemănd in judecată autorităţile răspunzătoare. Pe parcursul celor nouă luni de proces, nici una dintre autorităţile statului n-a reuşit să arate care este situaţia juridică a terenului. Deşi cererea de retrocedare inaintată de familia Angelescu a fost respinsă de Prefectură pe motiv că Parcul Bordei este in domeniul public al statului, in faţa instanţei autorităţile au dat din colţ in colţ. Ele au recunoscut intr-un final că ştiu despre faptul că zona verde este domeniu public, dar n-au acte care să demonstreze acest lucru.
Una din părţile implicate, Subcomisia locală de aplicare a Legii 18/1991, Consiliul Local Sectorul 1, a susţinut in proces in 2003 că "terenul in litigiu figurează ca aparţinănd domeniului public in registrele cadastrale ale Primăriei Sectorului 1, intocmite pe baze declarative, la nivelul anului 1986, insă nu deţine date in sensul intrării terenului in proprietatea publică a statului şi nici actul prin care terenul a fost dat in administrarea Domeniului Public Sector 1".
Nici Direcţia Patrimoniu Evidenţa Proprietăţii Cadastru din cadrul Primăriei Capitalei nu are dovezi clare privind situaţia terenului, susţinănd că "in prezent nu a fost emisă o hotărăre a Consiliului General de trecere a acestuia in domeniul public". Pe baza acestor ambiguităţi, instanţa stabileşte că terenul se află in proprietatea privată a municipiului Bucureşti, deci poate fi dat celor două moştenitoare ale moşiei Montesquie, ca spaţiu in compensare.
AVANTAJUL PILOŞILOR. In timp ce instituţiile statului bălbăiau tot felul de răspunsuri neclare cu privire la situaţia juridică a Parcului Bordei, apare in schemă Costică Constanda. Pe o cale mult mai simplă, omul de afaceri reuşeşte să obţină de la primarul general al Capitalei de atunci, Traian Băsescu, două dispoziţii de punere in posesie a Parcului Bordei in septembrie 2003. Şi nu oricum, ci in mijlocul procesului intentat de familia Angelescu pentru acelaşi pămănt pe care-l ceruse in urmă cu un an.
Două luni mai tărziu, Judecătoria Sectorului 1, considerănd nelegale cele două decizii date de Traian Băsescu pentru Constanda (pentru că exista un litigiu cu privire la Parcul Bordei), obligă autorităţile să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei treimi din zona verde in favoarea familiei Angelescu, eliberarea unui titlu de proprietate şi punerea in posesie. Nemulţumite de hotărărea judecătorilor, comisiile şi subcomisiile din grădina Prefecturii au declarat apel.
De data aceasta n-au mai invocat caracterul public al Parcului Bordei, ci că familia Angelescu nu poate fi improprietărită in zona verde, deoarece aceasta a fost dată deja altor persoane. Instanţa reacţionează şi aminteşte autorităţilor că familia Angelescu a fost prima solicitantă a terenului din Parcul Bordei şi că cele două ordine ale primarului Băsescu nu fac decăt să confirme din nou că zona verde face parte din domeniul privat.
In concluzie, Curtea de Apel Bucureşti este de acord cu sentinţa primei instanţe de punere in posesie a familiei Angelescu. Aşa se face că, la data de 19 aprilie 2004, pe amplasamentul Parcului Bordei existau simultan două improprietăriri valabile, dar contradictorii, una dată de instanţă şi una dată de Traian Băsescu.
Iţele acestei afaceri s-au incurcat şi mai tare, Primăria Capitalei gestionănd mai departe dosarul Bordei.
Parcul Bordei face parte din domeniul public al statului. Afirmaţia nu este una făcută la colţ de stradă, ci aparţine Prefecturii Bucureşti, cea care a gestionat ani intregi aplicarea Legii 18/1991. Acesta este răspunsul pe care l-au primit cei care inainte de Constanda au cerut peste un hectar din Parcul Bordei. In 2003, zona verde era deja considerată domeniu privat.
Autorităţile statului s-au jucat cu incadrarea Parcului Bordei in funcţie de interesele momentului şi de persoanele care au răvnit la zona verde. Dovada acestor manevre dubioase se găseşte chiar printre sutele de file aflate in dosarul prin care Costică Constanda a căştigat definitiv şi irevocabil 3,3 hectare din Parcul Bordei.
18 decembrie 2002. Prefectura Municipiului Bucureşti, prin Comisia de aplicare a legilor fondului funciar, refuză improprietărirea familiei Angelescu cu suprafaţa de 10.140 de metri pătraţi in Parcul Bordei pe motiv că zona verde se află in domeniul public al Capitalei, nicidecum in cel privat.
5 septembrie 2003. Primarul general Traian Băsescu semnează două dispoziţii prin care dă parcul lui Costică Constanda, considerăndu-l domeniu privat.
MOŞTENIRE. Nora Geta Monteoru Angelescu şi fiica sa Ioana au revendicat un teren aflat pe fosta moşie Montesquieu. Cele două sunt moştenitoarele lui Constantin Angelescu Monteoru, fost ministru in guvernul condus de I.C. Brătianu. Acesta cumpărase terenul cu pricina in iulie 1943 de la Constantin C. Vencu. Comisia pentru aplicarea Legii 18 le-a răspuns insă că moşia Montesquieu fusese deja parcelată şi dată foştilor membri cooperatori. Rămase fără pămăntul la care aveau dreptul, cele două moştenitoare au solicitat in compensare un alt teren similar ca valoare. După mai multe expertize tehnice, Ioana şi Geta Angelescu au ajuns la concluzia că cel mai potrivit pămănt pe care ar trebui să-l primească ar fi situat in Bucureşti, pe Bulevardul Mircea Eliade, colţ cu Turgheniev. Adică Parcul Bordei, mai exact o treime din el.
In loc de retrocedare, moştenitoarele primesc in schimb un răspuns concis şi care nu lasă loc de interpretări din partea Prefecturii Bucureşti. "Terenul din Bulevardul Mircea Eliade, colţ cu Turgheniev, a fost trecut in domeniul public al Municipiului Bucureşti, prin hotărărea nr. 618/19.06.1937 a Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, Direcţia Apelor."
Imediat, familia Angelescu a atacat decizia Comisiei de la Prefectură la Judecătoria Sectorului 1, chemănd in judecată autorităţile răspunzătoare. Pe parcursul celor nouă luni de proces, nici una dintre autorităţile statului n-a reuşit să arate care este situaţia juridică a terenului. Deşi cererea de retrocedare inaintată de familia Angelescu a fost respinsă de Prefectură pe motiv că Parcul Bordei este in domeniul public al statului, in faţa instanţei autorităţile au dat din colţ in colţ. Ele au recunoscut intr-un final că ştiu despre faptul că zona verde este domeniu public, dar n-au acte care să demonstreze acest lucru.
Una din părţile implicate, Subcomisia locală de aplicare a Legii 18/1991, Consiliul Local Sectorul 1, a susţinut in proces in 2003 că "terenul in litigiu figurează ca aparţinănd domeniului public in registrele cadastrale ale Primăriei Sectorului 1, intocmite pe baze declarative, la nivelul anului 1986, insă nu deţine date in sensul intrării terenului in proprietatea publică a statului şi nici actul prin care terenul a fost dat in administrarea Domeniului Public Sector 1".
Nici Direcţia Patrimoniu Evidenţa Proprietăţii Cadastru din cadrul Primăriei Capitalei nu are dovezi clare privind situaţia terenului, susţinănd că "in prezent nu a fost emisă o hotărăre a Consiliului General de trecere a acestuia in domeniul public". Pe baza acestor ambiguităţi, instanţa stabileşte că terenul se află in proprietatea privată a municipiului Bucureşti, deci poate fi dat celor două moştenitoare ale moşiei Montesquie, ca spaţiu in compensare.
AVANTAJUL PILOŞILOR. In timp ce instituţiile statului bălbăiau tot felul de răspunsuri neclare cu privire la situaţia juridică a Parcului Bordei, apare in schemă Costică Constanda. Pe o cale mult mai simplă, omul de afaceri reuşeşte să obţină de la primarul general al Capitalei de atunci, Traian Băsescu, două dispoziţii de punere in posesie a Parcului Bordei in septembrie 2003. Şi nu oricum, ci in mijlocul procesului intentat de familia Angelescu pentru acelaşi pămănt pe care-l ceruse in urmă cu un an.
Două luni mai tărziu, Judecătoria Sectorului 1, considerănd nelegale cele două decizii date de Traian Băsescu pentru Constanda (pentru că exista un litigiu cu privire la Parcul Bordei), obligă autorităţile să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei treimi din zona verde in favoarea familiei Angelescu, eliberarea unui titlu de proprietate şi punerea in posesie. Nemulţumite de hotărărea judecătorilor, comisiile şi subcomisiile din grădina Prefecturii au declarat apel.
De data aceasta n-au mai invocat caracterul public al Parcului Bordei, ci că familia Angelescu nu poate fi improprietărită in zona verde, deoarece aceasta a fost dată deja altor persoane. Instanţa reacţionează şi aminteşte autorităţilor că familia Angelescu a fost prima solicitantă a terenului din Parcul Bordei şi că cele două ordine ale primarului Băsescu nu fac decăt să confirme din nou că zona verde face parte din domeniul privat.
In concluzie, Curtea de Apel Bucureşti este de acord cu sentinţa primei instanţe de punere in posesie a familiei Angelescu. Aşa se face că, la data de 19 aprilie 2004, pe amplasamentul Parcului Bordei existau simultan două improprietăriri valabile, dar contradictorii, una dată de instanţă şi una dată de Traian Băsescu.
Iţele acestei afaceri s-au incurcat şi mai tare, Primăria Capitalei gestionănd mai departe dosarul Bordei.
Istoria familiei Angelescu
Doctorul Constantin Angelescu este una dintre cele mai marcante figuri ale perioadei interbelice, de factură liberală, ca şi socrul său, Grigore Monteoru. A fost ministru in timpul guvernărilor liberale. A fost proprietarul complexului in care funcţionează şi Hotelul Lido şi coproprietar, impreună cu soacra şi cumnata sa, Elena L. Catargiu, asupra moşiilor lui Grigore Monteoru. Constantin Angelescu a fost ministrul Lucrărilor Publice in guvernul condus de I.C. Brătianu, ministru plenipotenţiar al Romăniei in SUA, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice in guvernul lui Ion I.C. Brătianu, ministrul Instrucţiunii Publice in acelaşi guvern, preşedintele
Comitetului de conducere al Ateneului Romăn, ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor in guvernul lui I.G. Duca şi ministru al Instrucţiunii Publice in toate cele patru guverne conduse de Gheorghe Tătărăscu. Ioana Angelescu este moştenitoarea familiei Monteoru, fiind strănepoata lui Grigore Monteoru şi nepoata dr Angelescu.
Comitetului de conducere al Ateneului Romăn, ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor in guvernul lui I.G. Duca şi ministru al Instrucţiunii Publice in toate cele patru guverne conduse de Gheorghe Tătărăscu. Ioana Angelescu este moştenitoarea familiei Monteoru, fiind strănepoata lui Grigore Monteoru şi nepoata dr Angelescu.
| NU RATAŢI! In numărul de măine al Jurnalului Naţional vom dezvălui modul in care Primăria Capitalei a rezolvat cazul. |
Citește pe Antena3.ro
