Parintele Andrei Kurasvili, un martir contemporan

Cine crede ca in zilele noastre nu se mai intampla minuni sau ca oamenii contemporani sunt incapabili de sfintenie se insala. Exemplul vietii parintelui Andrei Kurasvili din Abhazia este cat se poate de graitor. Dar poate si mai mult decat viata o demonstreaza sfarsitul sau mucenicesc din 1995.

Andrei a devenit crestin in 1991, cand avea 26 de ani, anul cand a auzit prima data cuvantul Evangheliei. Renuntand la viata lumeasca, a dorit sa-i slujeasca lui Dumnezeu cu totul si a gasit cel mai potrivit loc pentru aceasta: manastirea. Ca preot, rostea predici scurte si la obiect, care reuseau sa starneasca in inimi pocainta si dorul catre cele ceresti. Iubea foarte mult scrierile Sfintilor Siluan Atonitul si Ioan Gura de Aur. La numai 50 de metri de Manastirea Comane din Georgia era frontul, intrucat in acea provincie, in 1993, era razboi civil. Uneori musulmanii trageau si asupra manastirii. Parintele Simon, ucenicul sau, il intreba pe cel care parca isi prevestise sfarsitul vrednic de un sfant: "Parinte Andrei, nu ti-e frica?". El raspundea: "Daca nu ti-e frica de munca cea vesnica, ce poate sa-ti faca mai mult un abhaz?".

MUCENICIA. Chiar daca era razboi, parintele Andrei se nevoia ca si pana atunci, se ruga, priveghea noptile, slujea zilnic parastase pentru cei cazuti in lupte, refuzand orice rasplata. Cu o saptamana inainte de moartea parintelui Andrei, ucenicul lui, Simon, a cerut voie sa plece din manastire pentru ca nu mai rezista sa vada grozaviile razboiului. Mai ales ca o icoana din biserica, o reproducere a icoanei Maicii Domnului din Cazane, incepuse sa izvorasca mir. Era un semn infricosator pentru cei care priveau. Abhazii au patruns intr-adevar in manastire si au arestat toti crestinii de acolo, dupa care i-au impuscat. Doar o femeie si fiica ei au scapat printr-o minune. Supravietuitoarele povestesc cum timp de trei zile nu au reusit sa-l ingroape pe parintele Andrei. Din rana lui, desi era mort, a curs sange trei zile. Dupa martiriul parintelui Andrei, din cei opt frati cati erau la parinti, unul din ei a devenit preot, doua surori au imbratisat calea monahismului, mama lui se gandeste sa intre si ea intr-o manastire, iar tatal sau, care era ateu convins, acum este un bun credincios. Marturiile si informatiile au fost culese si facute publice pe Internet de fratele Alexie Ksutasvili-Lenski si monahul Alexie Tardea de la Manastirea Antim din Bucuresti.