Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, 15 ani de la trecerea sa la Domnul

Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie a trecut la cele veşnice, la 2 decembrie în 1998. La împlinirea celor a 15 ani de la plecarea părintelui Cleopa, Patriarhia Română organizează un moment comemorativ dedicat personalităţii marelui duhovnic al neamului românesc, informează biroul de presă al Patriarhiei. Astfel, la Catedrala patriarhală, după Sfânta Liturghie, de la ora 10:30, va fi oficiată o slujbă de pomenire a Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie.

În continuare, de la ora 11:00, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, va avea loc vernisarea expozi?iei fotografice ?i bibliofile dedicată marelui duhovnic de la mănăstirea Sihăstria. De la ora 11:30, în Aula Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, va fi difuzat în premieră un film despre viaţa şi personalitatea Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie, realizat de postul de televiziune TRINITAS TV al Patriarhiei Române şi vor fi prezentate evocări ale marelui duhovnic român de către cei care l-au cunoscut. Momentul comemorativ consacrat Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie se va încheia la ora 13:30 cu sfinţirea unei plăci memoriale în fosta sa chilie din Reşedinţa patriarhală.
Vor participa ierarhi, membrii Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preoţi, profesori,  monahi, monahii, studenţi şi credincioşi.
_____________________________

Părintele Cleopa este unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai românilor. Vorba sa blândă, dar fermă şi dreaptă nu poate fi uitată. Iata un fragment dintr-o prelegere despre Rai.  “Cuvânt despre Rai/ Oare cum aş putea eu, nepriceputul şi cu totul neiscusitul, să zugrăvesc prin cuvinte patria noastră cea veche din care am căzut? Dacă dumnezeiescul şi marele Apostol Pavel ne spune că: Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit şi la inima de om nu s-au suit, acelea a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El, apoi cum o limbă de ţărână şi o minte întunecată de păcate se va pricepe a spune cele nespuse?
Dar, fiindcă nu este bine nici a tăcea despre acea fericire şi frumuseţe, voi îndrăzni a aduce prin cuvânt, din cele ce ne-am învăţat din Sfânta Scriptură şi din învăţăturile Sfinţilor Părinţi, o umbră oarecare a acelor neumbrite şi veşnice veselii, ca prin cele prea mici să suim înţelegerea noastră după putere la cele prea mari şi cu prea minunata frumuseţe împodobite.
Sfanta Scriptură ne spune despre rai că este aşezat de Dumnezeu spre răsărit: <Şi a sădit Dumnezeu rai în Eden spre răsărituri>. N-aţi auzit ce spune Isaia? Răsărit este numele Lui. N-aţi auzit ce spune Psaltirea? Dumnezeu S-a suit peste cerurile cerurilor, spre răsărituri.
Sfântul Vasile cel Mare înţelege raiul, după el şi după toţi sfinţii, ca o desfătare, căci Eden înseamnă raiul desfătării. Aici trebuie să înţelegem o desfătare vrednică de Dumnezeu, desfătare care este potrivită sfinţilor.
Mai departe, arătând despre acele nespuse duhovniceşti veselii, zice: Acolo pornirile râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu (Psalm 45, 4). Sfinţii Părinţi ai Bisericii au spus că raiul este îndoit, adică este alcătuit şi din cele simţite si din cele gândite, văzut şi nevăzut, după cum omul este format din trup şi suflet. Raiul îl înţelegem şi trupeste dar îl tâlcuim şi duhovniceşte. În rai va fi o desfătare duhovnicească desăvârşită a celor cinci simţuri ale omului.
Raiul nu-i împărăţia cerurilor. Raiul este locul unde a stat Adam şi unde stau drepţii până la judecata de apoi. O stare provizorie. Nu-i hotărât să stea drepţii acolo pentru totdeauna, că de la judecata înainte, sufletele drepţilor nu se mai duc în rai, ci în împărăţia cerurilor. Iar deosebirea între cer şi rai este negrăit de mare, pentru că atâta iubire a avut Dumnezeu de neamul omenesc, încât în locul raiului i-a dat împărăţia cerurilor. Satana l-a scos pe Adam din rai, iar Dumnezeu, venind pe pământ şi suferind pentru neamul omenesc, nu-l mai bagă în rai pe omul care face voia Lui şi poruncile Lui şi se teme de El, ci în ceruri. În Evanghelie ce s-a zis? "Fericiţi cei săraci cu duhul, că acelora este împărăţia raiului?" Nu, ci altfel: "împărăţia cerurilor". Sau zice: "Fericiţi cei izgoniţi pentru dreptate, că acelora este împărăţia raiului?" Nu, ci împărăţia cerurilor.
"Iata dar - zice Sfantul Vasile -, a pierdut omul raiul, iar prin mila lui Dumnezeu cea negrăită, a câştigat cerul". Că unde a prisosit păcatul, zice Apostolul Pavel, acolo darul a prisosit.
Împărăţia Lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. Iar ca să intre cineva în Împărăţia cerurilor trebuie să se nască din apă şi din Duh, să fie nevinovat ca pruncii, să rabde multe scârbe în viaţă şi să se silească în toată viaţa la lucrul poruncilor Domnului.
Raiul, ca cineva să-l poata descrie, nu se poate. Niciodata nu poate să descrie cineva frumuseţile raiului. Nici oamenii, nici îngerii. Auziţi pe Apostolul Pavel: “Ceea ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit şi la inima de om nu s-a suit. Aceasta a pregatit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe Dansul.(...)”. (sursa www.crestinortodox.ro)

Ziarul Lumina