"Parintii Europei", jupuiti la Bucuresti

Presedintia si Primaria Capitalei au inaugurat cu mare pompa in parcul Herastrau, la 9 mai, un grup statuar reprezentand "parintii Europei". Ce-le 12 statui, de fapt niste mulaje din ghips unse cu aurolac, au inceput sa se deprecieze imediat dupa "chefuiala de inaugurare". Au mai ramas doar jumatate dintre sculpturi, iar vizitatorii parcului se distreaza fotografiindu-se pe soclu, pe post de protagonisti.

Potentiala aderare la Uniunea Europeana, din ianuarie 2007, infierbanta tot felul de minti cu reflexe ceausiste. A inceput un fel de "intrecere socialista" in ridicat osanale, statui si alte "opere de arta" in cinstea Coanei Europa.

La 9 mai, Ziua Europei, sub "inaltul patronaj al presedintelui Romaniei" si sub mai scunda coordonare a baiatului de mingi si primarie Adriean Videanu, poporul a fost invitat in parcul Herastrau la sfestania unor capatani europene. Era vorba despre mutrele celor 12 prim-ministri si ministri de Externe ai celor 6 state care au semnat in 1951 Tratatul de la Paris, prin care s-au pus bazele Comunitatii Europene. Ele trebuia sa se iteasca in locul numit "Insula Trandafirilor".

CAPATANI DE AUR TARA NOASTRA ARE. Mintile lovite de pleazna artistico-europeana, aflate prin primarie, se pusesera pe treaba inca de prin luna februarie, dupa cum a declarat arhitectul sef al Capitalei, Catalin Cazacu. Cica s-ar fi "lucrat centimetru cu centimetru si peste 300 de persoane au muncit pe Insula Trandafirilor, uneori chiar 12 ore pe zi". Capatanile aurii, date cu bronz de soba, trebuiau sa fie un "monument unic in Europa, introdus in circuitul turistic european". Ne si inchipuiam mii si mii de pelerini norvegieni si irlandezi veniti sa pice-n prostratie in fata mutrelor plasate pe socluri de domnii Videanu si Basescu.

BUTAFORIA SALVEAZA ROMANIA. Zis si facut. Sculptorul Ionel Stoicescu a primit mareata sarcina sa-i confectioneze pe corifeii Europei. A facut rost de poze cu demnitarii respectivi, a luptat pe frontul artistic si au rezultat niste figurine mari din ghips (au 1,20 m inaltime), de genul celor care erau expuse prin balciuriule copilariei mele, sa sperie copiii neascultatori. Ca sa le faca "mai frumoase", le-a uns cu aurolac, luat probabil in oferta de la niste homlesi pocaiti. Le-a plantat pe niste socluri si serbarea putea sa inceapa. De anuntat, primaria anuntase ca se vor inaugura 12 busturi din bronz.

TAIEREA DE MOT. La 9 mai, "inaltul patron" Traian Basescu a lipsit, fiindca tocmai se operase de hernie de disc. Pe langa taietorul de panglici si moturi europene, Adriean Videanu (care se lauda ca a donat oarece granit la realizarea "monumentului"), au fost adusi in chip de moaste ambulante nepotii unui fondator european din Olanda, au jucat hora-n bataura Herastaului ambasadori, parlamentari, consilieri municipali si alti oameni de bine. Dupa discuri festiviste, gogalturi si chefuiala, toata lumea a plecat multumita. Numai ca in Bucuresti mai ploua. Iar aurolacul nu e impermeabil, ba mai si curge de pe locul unde a fost uns, in contact cu apa.

DISPARITII MISTERIOASE

Ca in cantecelul "Zece negri mititei", capatanile au inceput sa dispara, probabil luate spre "revizie tehnica" si revopsire de oamenii primariei. "Natura dezlantuita" a aratat ca trambitatul bronz era de fapt ghips vopsit. In momentul scrierii acestor randuri, in parc mai sunt doar jumatate dintre sculpturi si nici acestea nu se simt foarte bine. L-am compatimit pe fostul prim-ministru al Belgiei, Paul Henri Spaak, atunci cand i-am vazut chipul partial auriu plin de pete albe, ca si cum ar fi fost afectat de o boala dermato-venerica. Toata povestea asta e intr-adevar unica in Europa. Pentru a organiza o sarbatoreala aiurea-n parc, autoritatile au cheltuit o groaza de bani publici, fara rost. In loc sa-si vada de "steguletele rosii" care pericliteaza integrarea europeana, "puternicii" nostri umbla cu ghipsul vopsit.