Patapievici îi scrie lui Tăriceanu

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, îi adresează o scrisoare primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu prin care îl învinuieşte de "amputarea bugetului ICR pe anul 2009 cu 40%".

Patapievici consideră că acest lucru este o crimă. "    Chivernisind cu minuţie şi eficacitate un buget care oricum nu este decât o zecime la mie din PIB, mărind în doar trei ani numărul institutelor culturale din străinătate de la 7 la 17, actuala conducere a ICR a reuşit să pună Institutul pe harta institutelor culturale europene (unde nu se afla în 2005), făcând din ICR o instituţie respectată, dovadă alegerea noastră la preşedinţia EUNIC în 2010", se arată în scrisoare.

În opinia lui H.R. Patapievici, bugetul construit de ICR pentru 2009 luase în considerare cheltuielile implicate de prezenţa României în lume, ca urmare a succesului înregistrat de politicile culturale în ultimii trei ani, iar decizia premierului "nesocoteşte toate angajamentele asumate de ICR pentru 2009".

Totodată se arată în scrisoare că decizia contrariază profund încrederea pe care a câştigat-o ICR, cu mari eforturi şi în condiţii de subfinanţare, pe pieţele culturale internaţionale, împingând institutul "din subfinanţare, în desfiinţare".

În scrisoare se mai arată că diminuarea cu 40% a bugetului afectează "exclusiv" bugetul alocat proiectelor culturale, ceea ce înseamnă că decizia reduce cu 40% exact activităţile care ţin în mod eminent de misiunea ICR, aşa cum este ea formulată prin Legea nr. 356/ 2003.

Patapievici crede că decizia compromite angajamentele şi parteneriatele externe, astfel lovind "şi în piaţa culturală românească, deoarece reducerea cu 40% a bugetului afectează corespunzător şi Programul CANTEMIR, program de finanţare nerambursabilă menit să ofere operatorilor culturali români posibilitatea de a-şi exporta în străinătate propunerile artistice". Preşedintele ICR afirmă că scrisoarea sa adresată premierului "este un strigăt de disperare şi de amărăciune".

"Disperare, deoarece ştiu că raţiunile politice care v-au împins la această decizie rămân definitive, iar la protestele raţiunii urechea puterii, pe care o reprezentaţi, nu se va pleca. Amărăciune, deoarece România merita o soartă mai bună: şi în străinătate, cu imaginea ei, pentru care ICR a făcut numai bine; şi în ţară, pentru artiştii români, cărora funcţionarea onestă şi transparentă a Institutului le-a trezit speranţa că o instituţie a statului român poate funcţiona în regim de normalitate", scrie Horia-Roman Patapievici.