56 de milioane de oameni mor în fiecare an de boli cauzate de poluare. Cele mai răspândite sunt afecţiunile pulmonare, cele faringiene şi esofagiene şi bolile de piele. Cei mai afectaţi sunt asiaticii şi africanii, în Uniunea Europeană media fiind de 300.000 de decese în fiecare an. Este concluzia OMS.
Cifrele reci arată chiar că 40% din decesele înregistrate în lume sunt influenţate direct, indirect sau marginal de poluare. Din această cauză, statisticile arată că în fiecare secundă în lume se produc 1,78 decese. Asta înseamnă aproximativ 107 decese pe minut, adică 6.390 de decese în fiecare oră. Un total de 153.000 de oameni mor în fiecare zi din cauza poluării, adică 56 de milioane de decese se înregistrează în fiecare an. Cele mai multe decese sunt în China, India, ţările Africii, Brazilia, SUA şi Rusia. Cele mai afectate sunt marile aglomerări urbane, zonele industriale, marile suprafeţe agricole. Spre deosebire de alte cauze, poluarea afectează foarte tare toate categoriile de vârstă, de la nou-născuţi la geriatrici. La copii, de exemplu, se observă creşterea concentraţiei de amoniac în glandele salivare, anemii puternice, întârzieri în creştere şi osificare, scăderea capacităţii vitale sau întârzieri ale dezvoltării neuro-psihice, combinate cu fenomenul de întârziere şcolară.
EFECTE NEGATIVE
Apa de la robinet, aerul poluat şi zgomotul sunt
principalele surse de poluare care produc boli incurabile. Cancerul de piele,
tumorile cutanate, îmbătrânirea prematură a pielii sunt, de asemenea, cauzate
de poluare. Pielea expusă la poluare suferă modificări de culoare, textură,
elasticitate, se ridează foarte uşor, devine palidă, ternă şi uscată. Insomnia
este o altă afecţiune determinată de poluare şi aerul irespirabil, mai ales din
oraşe. Lipsa odihnei adecvate afectează sistemul imunitar, sistemul nervos
generând stres şi o capacitate redusă de concentrare şi probleme cu memoria.
Efectele negative asupra sănătăţii se regăsesc şi în ceea ce priveşte podoaba capilară. Bărbaţii care trăiesc în zone poluate sunt mult mai predispuşi la calviţie, spre deosebire de cei care locuiesc în regiuni cu “aer curat”. Toxinele prezente în aerul poluat pot opri creşterea părului prin blocarea mecanismelor care produc proteina din care este compus firul de păr. Expunerea la substanţele din gazele de eşapament poate creşte riscul de formare a cheagurilor sangvine potenţial letale. Expunerea la substanţele formate în urma arderii carburanţilor poate creşte riscul de maladii cardiace şi accident cerebral. Substanţele toxice provoacă şi formarea trombozei venoase – cheaguri de sânge în venele picioarelor. Traficul rutier din zonele urbane este responsabil pentru peste 10% din emisiile totale de dioxid de carbon din UE.