x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Pe prag, paine si sare ingerilor

Pe prag, paine si sare ingerilor

25 Mar 2004   •   00:00

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor. Bisericile Ortodoxa si Catolica sarbatoresc praznicul Bunei Vestiri, cănd Dumnezeu - prin glasul Arhanghelului Gavriil - anunta Sfintei Fecioare Maria ca a fost aleasa sa-l nasca pe Iisus.

Ingerul i s-a inchinat Sfintei Fecioare: „Bucura-te, cea ce eÂşti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvăntata eÂşti tu, intre femei!" (Luca 1.28). Apoi i-a spus vestea: „ºi iata vei lua in păntece Âşi vei naÂşte fiu Âşi vei chema numele lui Iisus" (Luca 1.31). Fecioara a primit smerita vizita ingerului binefacator, Arhanghelul Gavriil, in cutremurarea nedumeririi ei, aflănd de la el cum va fi cu putinta minunea ce trebuia sa se intămple cu dănsa: „Duhul Sfănt Se va pogori peste tine Âşi puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea Âşi Sfăntul care Se va naÂşte din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema" (Luca 1.35). Era cea mai mare cinste pe care Dumnezeu o putea incredinta unei femei. Maria era o femeie tanara si saraca, atribute pentru care, in viziunea oamenilor din acele timpuri, Dumnezeu nu ar fi ales-o. Dar Dumnezeu a ales-o pentru alte calitati: ascultarea si smerenia ei.

Vestea a fost adusa la Nazaret

Nu trebuie sa iscodim mai mult taina. Duhul cel Sfănt, cel bun, Duhul care inspira pe profeti, acela a intrat in păntecele sfănt al Fecioarei Âşi printr-o lucrare minunata a zamislit trupul lui Iisus.

Buna Vestire a NaÂşterii lui Hristos a fost adusa la cetatea din Galileea, Nazaret. Dupa cum o arata numele, Nazaretul trebuia sa fie punctul de plecare al măntuirii neamului omenesc. Nazaret in limba ebraica inseamna „sfintenie". Vestitorul marii innoiri a fost Arhanghelul Gavriil, al carui nume inseamna „Om-Dumnezeu". Pruncul ce trebuia sa se nasca din Fecioara Maria, in urma mesajului de la Nazaret, avea sa fie Dumnezeu desavărÂşit Âşi Om desavărÂşit. Intr-o atmosfera de liniÂşte, prin sufletul deschis cu smerenie al unei Preacurate Fecioare, un vestitor ceresc aduce pamăntului Âşi veacurilor Buna Vestire a dumnezeieÂştilor impliniri, adica Evanghelia lui Iisus Hristos. Scena Bunei Vestiri este infatisata de obicei pe usile iconostaselor - pereti ce despart altarul de restul bisericii, care simbolizeaza usile Imparatiei Ceresti.

„Cucule, voinicule"

In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului. Cucul ocupa un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori, fiind perceput ca o pasare ce anunta sosirea primaverii. Traditia spune ca primul sau căntec, care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma.

Daca primul căntec al cucului este auzit cumva pe stomacul gol, in partea stănga sau in spatele omului, este semn de rau augur, dupa cum indica si versurile populare: „Cucu-n spate mi-a căntat/ Si moartea m-a sagetat!". Pe de alta parte, in unele sate ce pastreaza traditia, flacaii si fetele il intreaba pe cuc: „Cucule, voinicule/ Căti ani imi vei da/ Păn’ m-oi insura (marita)?". Tacerea cucului aduce mare bucurie celor care intreaba, deoarece tacerea echivaleaza cu o casatorie grabnica, in vreme ce fiecare căntat este socotit un an de amarnica asteptare.

Simbol al adulterului

Pe vremuri, fetele mari nu se sfiau sa-l ucida pe cuc, capul lui fiind considerat unul dintre cele mai sigure talismane. Pus de fete in săn atunci cănd mergeau la joc, se credea ca face ca respectivele fete „sa fie dorite si asteptate cum e cucul". De asemenea, craca pe care cănta cucul de Buna Vestire era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in aceeasi speranta ca ochii flacailor nu le vor ocoli. Mai mult, prin Bucovina, cei indragostiti credeau ca vor putea fi tratati de „boala iubirii" ungăndu-se in dreptul inimii cu untura de cuc.

Traditia populara a facut din cuc un simbol al nestatorniciei si, mai ales, al adulterului, al dragostei tainuite, numita in popor si „boala cucului", aici avăndu-si originea si cunoscuta expresie: „Mai baiete cucuiete/ Ce ti-e capul tot la fete!".

Dezlegare la peste

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta astazi are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se ameninta cu toporul si se stropesc cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele „Noaptea focurilor", e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Gavriil a rostit primul numele lui Iisus

In ziua ce urmeaza Bunei Vestiri, pe 26 martie, este sarbatorit Soborul Arhanghelului Gavriil - vestitorul tainelor divine, inger cinstit atat de crestini, cat si de mozaici si mahomedani. Musulmanii cred ca el i-ar fi dictat profetului Mahomed „Coranul". Gavriil este cel care a vestit nasterea Fecioarei, a lui Ioan Botezatorul si a lui Iisus, iar traditia crestina spune ca tot el ar fi ridicat piatra de pe mormantul Domnului si a stat deasupra ei la ceasul Invierii. Dumnezeu a hotarăt ca Arhanghelul Gavriil sa ia „chip vazut", pentru numeroasele faceri de bine pe care le-a adus oamenilor. Preafrumosul si inveselitorul Arhanghel Gavriil, cum i se mai spune, s-a infatisat separat Sfintilor parinti ai Fecioarei Maria, Ioachim si Ana. Ingerul Domnului le-a spus ca vor avea o fetita care va purta numele de Maria, iar ea il va naste pe Iisus, Mantuitorul lumii. Peste putin timp, Ana a ramas insarcinata si a nascut-o pe Maria. La randul ei, Fecioara Maria a fost instiintata de Gavriil ca il va naste pe Iisus (Buna Vestire). Mai tarziu a vestit pastorilor ca in Betleem s-a nascut Mesia. Tot el i-a poruncit Mariei sa fuga in Egipt cu Pruncul si iarasi sa se intoarca in Nazaret. Gavriil a rostit primul numele lui Iisus si a auzit despre taina intruparii lui Hristos inaintea tuturor ingerilor. Este considerat ocrotitorul fecioarelor, pazitorul pruncilor si purtatorul rugaciunilor fierbinti la Dumnezeu, ce aduce inapoi implinirea cererilor. In credinta populara, Arhanghelul Gavriil „tine ciuma de par", fiind, impreuna cu Arhanghelul Mihail, pazitor al omului de la nastere pana la moarte.
Roxana Roseti

×