Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism "au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 7 persoane, cetăţeni români, libanezi şi italieni, specializat în obţinerea unor beneficii financiare substanţiale din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani", se arată într-un comunicat al DIICOT.
Astefl, au fost efectuate "16 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Buzău, Constanţa, Gorj şi Botoşani, la locuinţele membrilor grupării şi la sediile societăţilor comerciale controlate de către aceştia".
Potrivit comunicatului DIICOT, "liderul grupării, învinuitul Said Baaklini, 50 de ani, cetăţean libanez, în mod direct sau prin persoane interpuse, a utilizat mai multe societăţi comerciale din România, Bulgaria, Liban şi Panama, prin intermediul cărora a creat circuite financiare fictive, procedând la efectuarea de operaţiuni comerciale nereale - livrări intracomunitare, achiziţii şi re-vânzare imobile sau alte bunuri, in principal motoare electrice, fără plata obligaţiilor către bugetul de stat.
Prin activitatea infracţională a membrilor grupării, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 22, 5 milioane de Euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA".
La sediul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală vor fi audiate 11 persoane, procurorii urmând a dispune măsurile legale faţă de învinuiţi, după finalizarea audierilor.
Said Baaklini este un controversat om de afaceri libanez din România. A obținut cetățenia română în aprilie 1998 şi a deținut la un moment dat monopolul asupra importului de sardine din România, fiind supranumit „regele sardinelor”.
A deținut două firme care, conform cercetărilor poliției, la sfârșitul anului 1998 au pagubit Banca Agricolă cu peste 2,5 milioane de dolari.
În anul 2008 a fost implicat în „tunul” de la Institutul Național al Lemnului (INL). Said Baaklini a achitat voluntar datoria de 3,5 milioane de euro a INL la bugetul statului, fără a avea vreo înțelegere cu institutul, după care a cerut executarea institutului, ale cărui terenuri valorau de 15 ori mai mult.
În anul 2011 a încercat să obțină o returnare ilegală de TVA de aproape 60 de milioane de euro pentru exportul unor utilaje cumpărate de la UCM Reșița.
