Pericol de deşertificare în zona de sud-vest a României

În Săptămâna Mediului, Agenţia Europeană pentru Mediu atrage atenţia asupra unei grave probleme care ameninţă România: deşertificarea. Din cauza schimbărilor climatice, suprafeţe întinse din zona de sud a ţării riscă să devină greu de locuit şi impracticabile pentru activităţi economice.

În total, zece judeţe din România vor avea soluri aride în următorii 20 de ani, din cauza încălzirii globale, producţia cerealieră urmând să scadă cu 40 de procente faţă de cea actuală.

"Deşertificarea face parte dintr-o ecuaţie cu multe necunoscute care se cheamă încălzirea globală, căreia nu i-am dat mare atenţie şi se pare că a venit momentul să ne trezim. Cel mai cuprinzător studiu privind efectele încălzirii globale arată că zece judeţe ale ţării vor deveni aride în următoarele două decenii", avertizează ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.

În momentul de faţă, aproximativ 350.000 de hectare sunt afectate de deşertificare, iar modelările existente arată că suprafaţa se va tripla în următorii 20 de ani dacă nu se acţionează. Cele mai afectate zone, unde această problemă deja a apărut, sunt partea de vest a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului. Din cauza tăierilor masive a pădurilor, în judeţul Dolj a început un proces de deşertificare a solului.

Deşi deocamdată nu se ştie cu exactitate cât din suprafaţă este afectată de acest fenomen pentru că nu există nici o statistică în acest sens, se estimează că 4%-5% din solul judeţului este în prezent deşert, iar fenomenul continuă. Cele mai mari probleme au apărut în zona comunelor Sadova, Dăbuleni, Mârşani şi Desa, unde condiţiile pedoclimatice din judeţul Dolj şi fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de către vânt) îngreunează lupta oamenilor cu deşertificarea solului.

Este vorba, în primul rând, de arealul cuprins între Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dăbuleni şi fluviul Dunărea, ce are o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, ce nu reţin apa, imprimă cel puţin părţii sudice a Doljului, caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). Studiile au arătat că în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%.

Pentru a preveni degradarea solurilor, România trebuie să ia măsuri de împădurire, de refacere a habitatelor sau de adoptare a noilor tehnologii în agricultură, astfel încât terenurile să fie irigate, iar plantele să fie cultivate responsabil, astfel încât solurile să nu fie suprasolicitate. În lipsa totală a acestor măsuri, s-ar putea ajunge la consecinţe grave, precum migraţia populaţiei sau dispariţia culturilor, însă şi acestea ar urma să se producă abia spre sfârşitul secolului.

ALTE CONSECINŢE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
O altă consecinţă a încălzirii globale: nivelul Mării Negre va creşte. Avertismentul vine din partea Băncii Mondiale, care a prezentat ieri un raport ce exprimă preocupare pentru modul în care ţările din regiune, în principal fostele republici sovietice, vor gestiona această situaţie. "Impactul schimbărilor climatice asupra Europei şi Asiei Centrale va fi mult mai semnificativ decât se estima, din cauza gestionării greşite a problemelor de mediu în spaţiul post-sovietic şi a stării infrastructurii în aceste ţări", atrage atenţia Banca Mondială.

"Europa şi Asia Centrală suferă de un deficit de adaptare manifestat deja pe fondul recentelor schimbări climatice", afirmă Marianne Fay, director în cadrul Băncii Mondiale, citată de Mediafax. Raportul avertizează că, pe fondul încălzirii climei, va creşte nivelul Mării Negre, Mării Adriatice, Mării Baltice şi Mării Mediterane. Creşterea nivelului Mării Negre afectează deja numeroase porturi din Rusia, Ucraina şi Georgia.

În schimb, în Marea Caspică, nivelul apei riscă să scadă cu până la 6 metri din cauza fenomenului de evaporare, în contextul secetei.