Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O nouă metodă de reciclare a sticlelor de plastic a fost implementată în această toamnă în România. Sufocată de PET-uri, ţara noastră colectează abia un sfert din cantitatea de ambalaje de plastic puse în vânzare în fiecare zi. Prima fabrică de reciclare a deşeurilor PET şi de producţie a granulelor PET pentru uz alimentar (PET bottle to bottle) a fost deschisă recent la Caracal.
Statisticile Comisiei Europene o arată: Europa este sufocată de PET-uri. Deşi plasticul este 100% reciclabil, în fiecare zi se reciclează doar un sfert din cantitatea produsă şi pusă în vânzare. Capacităţile de reciclare a deşeurilor PET pentru uz alimentar din Europa cresc exponenţial, impulsionate de insuficienţa ofertei europene de granule PET virgin faţă de cerere şi de noile reglementări ale CE.
Acestea permit folosirea unor materiale şi obiecte din plastic reciclat în contact cu produsele alimentare. În acelaşi timp, strategia marilor companii transnaţionale producătoare de băuturi răcoritoare este de a-şi maximiza valoarea brandurilor prin adoptarea conţinutului de PET reciclat în ambalajele lor (Coca-Cola, Pepsi, Danone, Néstle). În aceste condiţii de piaţă s-a inaugurat recent şi în România, la Caracal, prima capacitate de reciclare a deşeurilor PET şi producţie a granulelor PET pentru uz alimentar (PET bottle to bottle).
Iniţiatorul este o firmă cu capital integral autohton, unul din pionierii PET-ului alimentar din România. Debutul companiei a avut loc în 1996, prima activitate fiind suflarea preformelor PET importate din Europa şi obţinerea flacoanelor PET. Producţia de preforme a continuat începând cu anul 2000, pentru ca apoi, după o susţinută activitate de analiză şi documentare, să urmeze decizia investiţiei în 2008 în singura capacitate de reciclare bottle to bottle din România. Proiectul a devenit operaţional în cursul lunii septembrie 2009.
4 MILIOANE DE EURO INVESTIŢI
Investiţia în reciclarea PET-ului a totalizat peste 4 milioane de euro şi a fost finanţată preponderent din credite bancare. "În lipsa unor măsuri de susţinere a acestui sector de către statul român, în condiţiile birocraţiei excesive în ceea ce priveşte atragerea granturilor europene, coroborate cu durata mare de fabricaţie a instalaţiilor şi echipamentelor de către producătorii europeni, a trebuit să ne orientăm spre bănci", spune proprietara firmei Esox Prodimpex SRL, Alina Firescu Stăncescu.
Capacitatea de producţie este de 1.000 de tone de deşeuri PET lunar, ceea ce asigură companiei româneşti o cotă de piaţă de 2,75% din totalul capacităţilor de reciclare PET food grade din Europa. "Procesul de reciclare este format din două etape distincte: etapa de spălare, măcinare şi transformare a deşeurilor PET în fulgi PET, realizată printr-o instalaţie Sorema Italy, şi etapa de granulare şi cristalizare a fulgilor PET şi transformare în granule PET reciclat (rPET), realizată prin intermediul unei instalaţii complexe Ereama din Austria, doi dintre cei mai mari producători mondiali de tehnologii în reciclarea plasticului", mai spune Alina Firescu Stăncescu.
RATĂ DE COLECTARE FOARTE MICĂ
Potrivit statisticilor naţionale, în România se consumă anual peste 133.000 de tone de PET alimentar, din care, conform ultimelor estimări, rata de colectare a deşeurilor este de 25%-26%. Până la apariţia investiţiei Esox, cea mai mare parte a acestor deşeuri era reciclată şi transformată în fibre sintetice de Greentech SA Buzău, o investiţie taiwaneză, de pionierat în reciclarea PET-ului din România, altă parte fiind transformată de o serie întreagă de mici antreprenori în fulgi PET destinat exportului, în special de China.
Toate aceste produse rezultate din reciclare aveau o valoare adăugată redusă în comparaţie cu granulele rPET destinate consumului alimentar, care se produc la Caracal, potrivit Alinei Firescu Stăncescu.
AUTORITĂŢI NEPĂSĂTOARE, CAMPANII DE CONŞTIENTIZARE ANEMICE
"Condiţiile în care activăm sunt foarte grele, iar situaţia a fost înrăutăţită de criza economică mondială pe care o traversăm.
Mai sunt şi alte elemente, şi mă refer la reducerea preţurilor de vânzare a granulelor PET virgin cu peste 25% determinată de reducerea preţului barilului de petrol cu 50%, reducerea consumului de apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare şi bere la PET, menţinerea costurilor de achiziţie pentru deşeurile PET, ineficienţa şi slaba implementare la nivel naţional a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor PET, absenţa oricărui mecanism al colectării deşeurilor PET postconsum (buy back, subvenţii, ajutoare de stat pentru reciclatori).
Nu mai vorbesc de anemicele campanii naţionale de educare şi conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa reciclării PET. Împreună cu soţul meu, Dan Stăncescu, manageriez această companie şi suntem convinşi că prin muncă şi eforturi susţinute, deşi în condiţii grele, mediul românesc va fi mai curat, mai puţin poluat. Vom avea o contribuţie importantă şi pe pieţele europene, întrucât multe din produsele reciclate la noi în fabrică ajung în Europa de Vest", mai spune Alina Firescu Stăncescu.
