11 dintre cei mai mari producători farmaceutici sunt implicaţi într-un imens scandal de corupţie cu medicamente oncologice. Pfizer şi GlaxoSmithKline (GSK), două dintre firmele anchetate de DNA pentru recompensarea unor medici cu vacanţe luxoase în schimbul prescrierii anumitor tratamente, au mai fost implicate în scandaluri similare.
Pfizer şi GSK sunt cele mai amendate firme, tocmai din cauza practicilor ilegale, care s-au repetat de-a lungul anilor, potrivit unor date publicate de British Medical Journal.
În 2012, producătorul american Pfizer a fost amendat de guvernul SUA, cu suma de 45 de milioane de dolari, pentru practici ilegale în ţări din estul Europei şi China. Departamentul de Justiţie al SUA şi agenţia care reglementează piaţa investiţiilor (Securities and Exchange Commission – SEC) au acuzat Pfizer că a dat recompense în valoare de câteva milioane de dolari medicilor şi oficialilor din Bulgaria, Croaţia, Cehia, Serbia, Italia, Kazahstan, Rusia şi China, pentru a-şi dezvolta afacerile în aceste ţări, încălcând, astfel, legile americane anti-corupţie. Atunci, însă, au fost identificaţi doar vinovaţii de peste Ocean.
În 2013, producătorul britanic GSK a primit o amendă record, de peste 480 milioane de dolari, pentru corupţie în China. La finalul anului, compania anunţa public că se detaşează de aceste practici controversate de marketing şi că nu va mai finanţa participarea medicilor la congrese. Ceea ce nu s-a întâmplat. Zilele acestea, într-un mail intern, GSK a confirmat că se află în mijlocul unui nou scandal privind mita către medici din România, potrivit Reuters.
Cele două firme fac parte din Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi riscă amenzi şi excluderea din organizaţie. “Toate companiile membre ARPIM sunt obligate să respecte principiile Codului de Etică ARPIM care reglementează foarte strict, în acord cu legislaţia în vigoare, relaţiile dintre companiile membre şi comunitatea medicală, cu referire exactă la modalităţile prin care se pot organiza evenimentele medicale, se pot efectua sponsorizări, donaţii sau se realizează plata onorariilor. Companiile membre au aderat şi la Codul de Transparenţă recent implementat şi care deja a intrat în vigoare. Începând cu anul 2016, companiile farmaceutice vor face publice pe site-ul www.arpim.ro toate transferurile de valoare - sponsorizări sau donaţii, contribuţii financiare pentru participarea la diferite evenimente, onorarii pentru servicii şi consultanţă, costuri legate de activităţi sau servicii pentru cercetare şi dezvoltare, etc. - realizate în urma colaborărilor cu medici sau asociaţii şi organizaţii din domeniul medical şi ştiinţific.
În cazul în care încalcă prevederile Codurilor asociaţiei, companiile membre vor fi sancţionate, după caz, cu amenzi şi chiar cu excluderea din cadrul ARPIM. În ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei, fiecare companie este responsabilă individual şi va răspunde în consecinţă”, este răspunsul primit de Jurnalul Naţional din partea ARPIM.
Cele două companii au afaceri profitabile în ţara noastră. În 2014, Pfizer România a avut cel mai mare profit (peste 45 de milioane de lei), iar compania GSK s-a situat pe locul doi (28 de milioane de lei).
Pe lista firmelor implicate în scandalul medicamentelor oncologice se află şi: Roche România, Actavis SRL, Teva Pharmaceuticals România SRL, Novartis Pharma Services, Alvogen România SRL, Sandoz Pharma Services SRL, Egis Internațional, Glenmark Pharmaceuticals SRL şi Romastru Trading.
Medicii, obligaţi să declare sponsorizările
Sponsorizarea medicilor de către industria farmaceutică este o practică internaţională şi nu se limitează la domeniul oncologic. Este ilegal, însă, ca aceste sponsorizări să influenţeze indicaţiile şi schemele de tratament pe care doctorii le prescriu pacienţilor lor. În alte ţări europene, aceste sponsorizări se fac prin intermediul societăţilor de specialitate, nu direct între companie şi medic, aşa cum se întâmplă în România.
Începând din acest an, medicii şi organizaţiile medicale din România sunt obligaţi să declare la Agenţia Naţională a Medicamentului (ANMDM) toate contractele de sponsorizare pe care le au cu companiile farmaceutice, termenul limită fiind sfârşitul lunii iunie. Însă, cei care nu depun declaraţiile riscă doar o amendă.