Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), pe piață există în prezent oferte sub 1 leu/kWh, cu până la 35% mai mici decât tarifele plătite de majoritatea gospodăriilor.
Cu toate acestea, puțini consumatori aleg să își schimbe furnizorul. Nu pentru că nu ar exista alternative, ci dintr-un motiv mult mai profund: frica.
Iarna nu s-a terminat, iar facturile pot fi încă reduse
Deși luna ianuarie aduce primele facturi mari, specialiștii atrag atenția că deciziile inteligente pot fi luate și acum. Urmează încă aproximativ trei luni de frig, iar diferența de preț dintre o ofertă avantajoasă și una scumpă se vede direct în factură, lună de lună.
„Românii nu plătesc energia scumpă pentru că e puțină. O plătesc scump pentru că le este frică să mai schimbe furnizorul”, subliniază Dumitru Chisăliță.
Liberalizarea brutală a pieței a distrus încrederea consumatorilor
În iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie complet reliberalizată, după ani de plafonări și intervenții ale statului. Trecerea s-a făcut fără pregătire, fără comunicare și fără mecanisme de protecție, iar rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în doar câteva luni.
Deși ulterior au apărut oferte semnificativ mai mici decât prețurile medii plătite, consumatorii au rămas blocați în ceea ce economiștii numesc „status quo bias” – tendința de a nu schimba nimic, chiar dacă alternativa este mai bună.
Frica a înlocuit rațiunea economică
După ani de facturi impredictibile, mesaje contradictorii și reguli schimbate peste noapte, energia nu mai este percepută ca un serviciu, ci ca un risc. Mulți români privesc ofertele mai ieftine cu suspiciune:
-
„Sigur e o capcană”
-
„Vor mări prețul după”
-
„Mai bine rămân unde sunt, chiar dacă plătesc mai mult”
Această frică este amplificată de lipsa de informații clare despre procesul de schimbare a furnizorului, deși, în realitate, procedura durează aproximativ zece minute online și nu implică întreruperea furnizării.
Furnizorii mari câștigă din inerție, nu din prețuri mici
În acest context, marile companii din energie nu mai trebuie să fie competitive la preț. Este suficient să fie cunoscute. Brandul, sediile și percepția unei legături cu statul oferă un sentiment de siguranță, chiar dacă factura este mai mare.
Furnizorii mici, deși vin cu tarife mai bune, nu concurează cu alte oferte, ci cu frica consumatorilor.
O piață liberalizată pe hârtie, înghețată în realitate
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România nu se confruntă cu o criză de energie, ci cu o criză de încredere. Piața funcționează formal, dar este blocată psihologic.
Soluțiile nu țin de noi plafonări, ci de măsuri care să atace direct teama oamenilor:
-
o garanție de stat care să acopere diferența dacă prețul crește după schimbarea furnizorului;
-
un contract standard, simplu, recomandat de ANRE;
-
un portal public cu prețuri reale, ușor de comparat.
Până când aceste instrumente nu vor exista, milioane de români vor continua să plătească cu 30–40% mai mult, deși piața ar putea oferi energie mai ieftină.
Concluzia este una dură: România nu plătește energie scumpă din lipsă de alternative, ci din lipsă de curaj într-un sistem care a distrus încrederea consumatorilor.


