Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Campaniile de recrutare de personal din sursă externă pentru Poliție aduc în sistem oameni foarte greu de integrat. Examenul de admitere se dă la gramatica limbii române și la limba engleză, atât pentru cei recrutați din sursă externă - care urmează să facă doar trei luni de instruire, cât și pentru cei care concurează la școala de Poliție - unde vor învăța doi ani, sau la Academie - unde se studiază patru ani. Bunii cunoscători de gramatică și de limba engleză recrutați din sursă externă nu prea reușesc să se descurce cu infractorii, pentru simplul motiv că nu au în spate și pregătirea de specialitate a colegilor trecuți prin învățământul polițienesc.
Într-o meserie care are la bază vocația, dar și expunerea la riscuri, mai importante ar fi, pentru integrarea rapidă, cunoștințele de logică sau de psihologie, nu cele de gramatică și limbi străine, spun unii polițiști care se confruntă cu problema neadaptării noilor colegi sau subalterni. „Este irelevant un test de gramatică. Eu nu spun că polițistul nu trebuie să știe să scrie corect, dar degeaba e un bun și fin cunoscător al gramaticii sau al limbii engleze. Un polițist are nevoie în primul rând de logică”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Președintele Consiliului Teritorial al Corpului Național al Polițiștilor Maramureș, comisar-şef de poliţie Dorin Ioan Coste. Cei care sunt revoltați de modalitatea de stabilire a disciplinelor pentru examenele de admitere spun că nu se mai predă gramatica la liceu, iar cei din familii sărace sunt discriminați, pentru că nu se pot pregăti în particular. Nu toți polițiștii sunt, însă, de acord cu schimbarea modalității de examinare, argumentând că este normal să se dea aceleași teste la toate școlile de Poliție, inclusiv pentru recrutarea din sursă externă. Ei spun că problema apare la integrarea în sistem, pentru că absolvenții școlilor de Poliție, cu stagiu complet, au timp să se pregătească și în domeniile cerute de această meserie, în timp ce noii recruți nu au timp să învețe aceleași lucruri în trei luni.
Trei luni cu salariu sau doi ani cu bursă
În contextul actual, cu 1.000 de polițiști ieșiți din sistem în fiecare lună și un deficit de 25.000 de angajați, s-a căutat o metodă rapidă de creștere a efectivelor Poliției, dar rezultatele lasă de dorit. O altă problemă este că recrutarea din surse externe înseamnă integrarea civililor în cadrul structurilor operative, după un stagiu de pregătire redus de la doi ani la trei luni. Chiar dacă civilul îndeplinește anumite condiții și depunde un dosar, apoi dă aceleași examene ca și cei care intră la școlile de Poliție, ei nu vor parcurge întregul stagiu de școlarizare și au probleme legate de lipsa de aptitudini și de cunoștințe specifice meseriei. „A izbucnit un scandal, pentru că unii fac doi ani de școală, cu bursă, iar alții fac trei luni de școală, pe salariu. Am propus o metodă intermediară, de șase luni, dar nu s-a dorit”, explică Dumitru Coarnă, președinte SNPPC. O reintroducere a liceelor de Poliție ar putea aduce în sistem oameni bine pregătiți, care să ajungă la maturitate cu o educație adecvată cerințelor meseriei. Problemele apar cu precădere în mediul rural, de unde ajung la școlile de poliție (postliceale) mai puțini viitori ofițeri, deși ruralul reprezintă 85% din suprafața României. Abandonul școlar ar fi o altă problemă gravă a mediului rural, iar liceele de Poliție aveau avantajul susținerii tinerilor în școală, prin plata internatului – cazare și masă asigutare – din banii Ministerului Afacerilor Interne. „Am avut licee de Poliție la Buzău și la Ploiești, dar s-au desființat. Acum se pot face studiile doar la Academia de Poliție sau la școlile de Poliție, pentru care este nevoie de bacalaureat, iar examenele se dau pentru toți în același fel”, mai spune Dumitru Coarnă.
Translatorii sunt stabiliți prin lege
Nici ca translatori n-ar fi necesari civilii integrați pe baza cunoștințelor de gramatică și engleză. „Nu avem nevoie de polițiști care să fie și translatori, pentru că atunci când audiezi o persoană care nu cunoaște limba română, legea te obligă să-i pui la dispoziție traducător autorizat, nu polițistul face această muncă. Sunt de acord cu faptul că polițistul are nevoie de cultură generală, istorie, gramatică elementară, trebuie să știe să scrie corect și să citească, dar este mai multă nevoie de un test de logică și de alte cunoștințe de bază. Am studiat felul în care se dau examenele de admitere în alte state europene și în afară de Marea Britanie, în niciun stat nu se mai dă examen la limba engleză. În Italia m-am adresat unui polițist în limba engleză și mi-a spus că nu putem vorbi dacă nu cunosc limba italiană”, mai spune Ioan Coste.
