Potrivit informațiilor citate, Camelia Bogdan a ajuns mai întâi la Tribunalul București în 2009, deși la examenul de promovare fusese declarată respinsă. Aceasta s-a clasat ultima dintre cei 13 candidați, având cea mai mică notă, în condițiile în care CSM scosese la concurs doar șapte posturi.
Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ar fi fost identificate alte 11 posturi vacante, iar prin procedura denumită „valorificare” ar fi fost promovați și candidați care inițial nu trecuseră concursul. Printre aceștia s-ar fi aflat și Camelia Bogdan, indicată de sursă drept ultima pe listă.
După accederea la Tribunalul București, aceasta ar fi încercat să obțină promovarea la Curtea de Apel București. Prima tentativă descrisă în postare datează din mai 2011, când s-a înscris la un concurs pentru un post la Secția a II-a Penală a Curții de Apel, deși, potrivit sursei, pentru acea secție nu existau posturi scoase la concurs. Comisia de organizare ar fi respins înscrierea, iar CSM i-ar fi respins ulterior și contestațiile.
Demersurile nu s-au oprit aici. Camelia Bogdan a participat apoi la examenele de promovare din martie 2013 și noiembrie 2013, însă a fost respinsă de ambele dăți.
Momentul-cheie a venit în 2014. Pe fondul schimbărilor produse la nivelul completului care judeca Dosarul ICA, CSM a organizat, la 1 iunie 2014, un concurs pentru două posturi vacante la Secția a II-a Penală a Curții de Apel București. În urma acestui concurs, au promovat Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea, iar rezultatele finale au fost anunțate pe 17 iunie 2014.
La doar o zi distanță, Plenul CSM a validat promovările, iar pe 26 iunie 2014 cei doi au fost desemnați direct să judece Dosarul ICA, înainte chiar de data oficială la care urmau să își înceapă activitatea la Curtea de Apel, stabilită pentru 1 iulie 2014.


