Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Starea vremii din ultimele zile aduce din nou în atenţie subiectul efectelor schimbărilor climatice. Tratat cu prioritate în alte ţări de pe continent şi din lume, acest subiect este amintit la noi doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.
Furtuna care a lovit mare parte a ţării începând cu mijlocul săptămânii trecute poate însemna un semnal de alarmă pentru ceea ce ar putea deveni clima peste câteva decenii sau chiar câţiva ani în această parte a lumii.
Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arăta diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul încălzirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate de deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.
Pentru România, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua amploare, mii de hectare urmând a fi afectate.
Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu această situaţie. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania, este ameninţată de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de cele două grupuri de experţi mai sus-citate.
POSIBIL ACORD GLOBAL
În momentul de faţă, politicienii din toată lumea încearcă să ia măsuri pentru combaterea principalului fenomen responsabil de schimbările climatice: emisiile de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, urmând ca, în cazul semnării unui protocol global în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.
