Primarii de sector, pe linie moartă

De câteva luni, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) lucrează pe muteşte la modificarea Legii 215 privind administraţia publică locală. Se fac sondaje, se trimit chestionare, în lucru fiind trei variante de proiecte. Jurnalul Naţional a intrat în posesia acestora, însă deontologia profesională ne-a obligat să discutăm modificările legii şi cu reprezentanţii Internelor, mai ales că noul act legislativ este de interes naţional.

Pornind de la motto-ul MAI "Administraţie pentru toţi, siguranţă pentru fiecare", ne-am adresat oficial, pentru a purta o discuţie pe această temă, secretarului de stat pentru Comunităţi, Gheorghe Emacu, cel care coordonează acest proiect. Timp de mai bine de o lună am fost amânaţi, fiindu-ne băgate în faţă motive puerile. Au fost trimise adrese peste adrese atât la Biroul de presă, cât şi la Emacu personal. Într-un final s-a înfăptuit minunea şi am fost anunţaţi că într-o zi de marţi, la ora 10 dimineaţa, suntem aşteptaţi de domnul secretar de stat la o discuţie pe tema deja cunoscută. Cu zece minute înainte de a ajunge în faţa ministerului, am fost anunţaţi că Gheorghe Emacu a trebuit să plece urgent cu nişte treburi, şi astfel nu ne mai poate primi. Dar ni s-a făcut promisiunea că rămâne totul pe săptămâna următoare şi precizarea liniştitoare că domnul secretar de stat chiar doreşte să discute pe această temă. N-a fost să fie, se pare că interesele bucureştenilor şi dreptul lor la informare sunt mai puţin importante pentru cei de la Interne.

Astfel, ziarul nostru vă prezintă, fără a avea şi punctul de vedere al MAI, variantele la care se lucrează în prezent şi care vizează schimbarea întregului aparat administrativ. Au fost conturate trei opţiuni, cel puţin în varianta pentru Bucureşti.
Prima: să rămână schema actuală cu primar general, consiliu general, şase edili de sector şi şase consilii locale.
A doua: Capitala să aibă un primar general, un consiliu general, şase consilii locale şi şase primari de sector, nu aleşi, ci numiţi din cadrul consiliului general.

A treia: un primar general şi un consiliu general care să decidă tot ce mişcă-n Capitală, cei şase primari să fie numiţi tot din rândul consilierilor generali. Din informaţiile pe care le avem, varianta agreată de cei de la Interne care coincide, şi nu ne întrebăm de ce, cu cea a organizaţiei PDL Bucureşti, condusă de Elena Udrea, este cea cu primar general, consiliu general, şase consilii locale şi şase edili de sector numiţi din rândul consilierilor generali. Cu alte cuvinte, bucureştenii vor merge la vot pentru a-şi alege doar primarul general, consilierii generali şi pe cei locali.

Aşa cum spuneam la început, variantele au fost date şi administraţiilor locale atât din ţară, cât şi din Bucureşti, MAI primind doar 9,72% dintre răspunsuri. Evident pentru a-şi susţine propunerea legislativă, concluzia celor care şi-au spus cuvântul, puţini la număr, duce spre o centralizare a serviciilor administrative. Se merge pe modelul unitar, pe ideea de buget unic, primar unic, asta în condiţiile în care Uniunea Europeană ne-a cerut în ultimii ani descentralizarea activităţii edilitare. "MAI are drept scop centralizarea deciziei administrative în mâinile Consiliului General, dominat de reprezentanţii PDL, prin desfiinţarea, de facto, a sectoarelor Capitalei. În acest mod, gruparea politico-financiară patronată de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care se face responsabilă de dezastrul economic al României, ar avea la dispoziţie un buget local comparabil cu bugetul naţional. Acesta este sensul campaniei neruşinate lansate de Elena Udrea, sugestiv intitulată "Bucureştiul meu!", ne-a declarat Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1.

Edilii susţin faptul că, fără primăriile de sector, multe spaţii verzi ar fi fost distruse, străzile secundare n-ar mai fi fost refăcute, iar reabilitarea termică a blocurilor ar fi rămas un concept utopic. Desfiinţarea sectoarelor se traduce printr-o întoarcere în timp cu 20 de ani, printr-o centralizare a deciziilor la nivel central.