De la prăşit la frizeria 3D. Afaceri trendy la sate

După o zi grea la prăşit, nimic nu merge mai bine decât o şamponare la salon, sau eventual o manichiură. Cât aştepţi să-ţi vină rândul la scaunul frizerului, beneficiezi de wi-fi gratuit, internetul fiind, de altfel, un factor revoluţionar în comuna Frumuşiţa, din judeţul Galaţi. Este un loc unde mai nou tinerii, convinşi în urma unei simulări 3D pe laptopul din salon, au început să aibă tunsori ca Alex Velea sau Connect-r, iar tinerele să se remarce prin coafuri în stilul Rihannei.

"Provenim dintr-un mediu rural, unde nimeni nu era deschis la nou. Acum că a apărut internetul, am căpătat idei", spune Neculai Florea, frizerul de 27 de ani care a introdus simularea 3D pentru clienţii din Frumuşiţa care îi frecventrează salonul. Florea a terminat şcoala de mecanici auto, însă n-a avut nicio chemare pentru această meserie. Ideea de a începe o afacere i-a venit abia când în comuna lui s-a deschis un birou cu nume foarte complicat: "Proiectul Centre Comunitare de Resurse: Instrumente strategice în procesul de îmbunătăţire a situaţiei grupurilor vulnerabile din mediul rural".

Practic, este vorba de un proiect finanţat prin programul european POSDRU, menit să ajute comunităţile sărace din mediul rural să se integreze în societate. Cei care nu au acte au fost ajutaţi să obţină un buletin, cei care nu au studii au fost ajutaţi să se califice într-o meserie, iar cei care nici măcar nu ştiau că sunt bolnavi au fost îndemnaţi să urmeze un tratament.

Printre programele derulate s-au numărat şi cele de antreprenoriat, curajoşii dispuşi să-şi deschidă o afacere fiind ajutaţi să dezvolte un proiect şi să-l pună în aplicare. Proiectele cele mai bune au primit premii, în funcţie de planul de afaceri. Cei care s-au lansat în business ca persoane fizice autorizate au primit câte 7.800 de lei, cei care şi-au înfiinţat SRL-uri, au primit 10.000 de lei.

"Nici nu ştiam ce înseamnă cuvântul "antreprenoriat" înainte să intru în acest program. Am primit 10.000 de lei pentru înfiinţarea unui SRL, o frizerie. În plus, am avut şi ideea aceasta cu simulările 3D. Vii la mine şi dacă vrei o tunsoare modernă îţi fac câteva poze, iar cu un program special îţi ofer o simulare 3D în care poţi vedea din toate unghiurile cum îţi stau diferite tipuri de coafuri. Poţi să te tunzi cum vrei, numai să ai păr", spune Nicolai Florea, care a devenit deja stilistul preferat al sătenilor din Frumuşiţa.

"Tunsorile de fotbalişti sunt foarte căutate. Cea a lui Connect-r este cea mai cerută, la fel şi a lui Alex Velea. Fetelor le place tunsoarea Rihannei. Internetul ne-a dat idei. Vine omul de la prăşit, se spală la cap, poate să-şi facă şi manichiura. Încercăm să menţinem preţurile accesibile, suntem totuşi la ţară. Lumea dă la sapă ca să aibă bani să se tundă", spune Florea, care vrea ca termenul de "ţăran" să-şi schimbe conotaţia.

"Nu mai vrem să auzim vorba aia: "arată ca de la ţară". Vrem să avem o imagine mai bună despre noi înşine", spune Florea, pe care cursurile de antreprenoriat l-au transformat într-un optimist în căutare de oportunităţi.

"Toată viaţa mi-am dorit aşa ceva, dar cum apucam să visez, deveneam pesimist. Din start nu credeam că se poate întâmpla. Aşa gândeam înainte".

Programul a fost implementat de trei asociaţii: "Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate - Sastipen", "Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună" şi "Centrul de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale PRO VOCAŢIE", care au accesat fonduri europene în valoare de 18.500.000 de lei din programul POSDRU.

Programul s-a derulat timp de trei ani, având 11.034 de beneficiari.

"Am cercetat 50 de localităţi, luând drept criteriu harta sărăciei din care am selectat 15 localităţi, unde am avut şi sprijinul autorităţilor locale", a declarat managerul de proiect Sastipen, Daniel Rădulescu. Asociaţia pe care o reprezintă s-a concentrat pe asistenţa medicală oferită cetăţenilor din zonele sărace, în aceste comunităţi fiind aduşi medici care să îi asiste pe beneficiari.

"Evident că nu au fost operaţii pe cord la faţa locului. Rolul nostru a fost să mediem relaţia dintre beneficiar şi sistemul de sănătate, să îi înscriem pe oameni la un medic de familie, dacă nu erau deja înscrişi, să-i îndreptăm spre spitale pentru tratament. Vorbim de localităţi în care nu exista nici măcar un dispensar", spune Rădulescu.

Alte puncte ale programului au fost ajutarea oamenilor să obţină acte de identitate, în special în cazul comunităţilor de romi, care au reprezentat o treime dintre beneficiari. S-au organizat şi cursuri de calificare în meserii sau cursuri de perfecţionare, inclusiv sfaturi de prezentare la un interviu de angajare.

Un mare accent s-a pus, însă, pe cursurile de antreprenoriat, menite să dezvolte durabil comunităţile locale şi să creeze locuri de muncă. Beneficiarii au fost învăţaţi să facă un plan de afaceri şi asistaţi la obţinerea documentelor necesare, după ce proiectele lor au fost premiate.

"Am ales varianta premierii proiectelor. Am acordat 99 de premii", spune Rădulescu.

O altă beneficiară a fost Mariana Ioniţă, din Pipirig, judeţul Neamţ, care a deschis un salon de înfrumuseţare în sat.

"Am lucrat în Spania 11 ani şi m-am întors în ţară cu aceast idee. Este singurul salon de înfrumuseţare din Pipirig", spune Mariana Ioniţă.

Printre clientele ei se numără doamne de 70 de ani, care au renunţat la batic, optând pentru un look mai modern. Accesul în salon se face acum pe bază de programare, dat fiind că în rândul clientelei au început să intre şi doamne din alte sate.

Un alt beneficiar care a speculat o oportunitate este domnul Ceauşu, din comuna Puşcaşi, Vaslui.

"În ziua de azi, dacă nu trăieşti pe picioarele tale, eşti mort. Nu trebuie să stai în baza statului", spune Ceauşu, care şi-a deschis un atelier de confecţii metalice, pornind de la o judecată simplă.

"Numai de la noi din Puşcaşi avem 200 de oameni plecaţi la muncă în Spania. M-am gândit că atunci când se vor întoarce cu bani, vor dori să-şi refacă locuinţele, deci vor avea nevoie de porţi şi de garduri. Am deja trei comenzi de porţi şi garduri", spune Ceauşu, care până să-şi deschidă atelierul era şomer de nouă ani.

Pentru a-şi putea continua activitatea după încheierea programului, Centrele Comunitare dezvoltate în cele 15 localităţi se vor transforma în ONG-uri locale, mizându-se şi pe sprijinul autorităţilor locale.

"Nu considerăm că am încheiat programul, credem că munca abia începe", spune Daniel Rădulescu.

Bilanţul programului a fost prezentat, azi, într-o conferinţă organizată la Bucureşti la care au participat şi reprezentanţi ai ambasadelor Franţei şi Germaniei, ţări care vor să implementeze programe similare pentru comunităţile de romi, în contextul în care Comisia Europeană a făcut apel la statele membre să își îndeplinească angajamentele în vederea asigurării egalităţii şi să îşi intensifice eforturile pentru o mai bună integrare economică şi socială a celor 10-12 milioane de romi din Europa, cerând rezultate vizibile în următorii doi ani.