Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a anunţat ieri, intr-o conferinţă de presă, că instituţia pe care o conduce va trimite, săptămăna viitoare, Parlamentului şi CSM un proiect de Cod de Procedură Penală complet nou. Noile proceduri vor fi echitabile, simple, rapide, uşor de aplicat şi vor rezolva bolile cronice ale justiţiei, spune Chiuariu.
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a anunţat ieri, intr-o conferinţă de presă, că instituţia pe care o conduce va trimite, săptămăna viitoare, Parlamentului şi CSM un proiect de Cod de Procedură Penală complet nou. Noile proceduri vor fi echitabile, simple, rapide, uşor de aplicat şi vor rezolva bolile cronice ale justiţiei, spune Chiuariu.
Potrivit Codului de procedură penală propus de Tudor Chiuariu, apar judecătorul de libertăţi, Procedura de Cameră Preliminară (la instanţă) şi dispare posibilitatea de a se cere restituirea dosarului la parchet. Acestea sunt doar căteva din noutăţile prezentate ieri de ministrul Justiţiei. Ce s-a discutat la conferinţa de presă puteţi afla urmărind transcriptul efectuat de RADOR, după "directul" realizat de Antena 3, din sala de conferinţă a Ministerului.
Tudor Chiuariu: Aş vrea ca intălnirea noastră de astăzi să fie mai puţin o conferinţă de presă şi mai mult o discuţie liberă, deschisă, interactivă despre proiectul noului Cod de Procedură Penală. Aş face, pentru inceput, un apel la dvs., pentru ca in relatările pe care le faceţi să subliniaţi că este vorba despre un proiect complet nou şi care nu trebuie confundat cu recentele modificări aflate in dezbaterea parlamentului. Unul dintre motivele pentru care am vrut să ne intălnim astăzi este că se creează o confuzie in legătură cu proiectul noului Cod de Procedură Penală. Acesta a fost unul dintre obiectivele anunţate de mine la preluarea mandatului de ministru al justiţiei. Aşa cum am spus atunci, doresc ca in timpul mandatului meu să fie adoptate noi coduri de procedură, atăt civilă căt şi penală. Pot să vă anunţ astăzi că sunt foarte aproape de realizarea acestui obiectiv. Mi-am propus ca noile proceduri să fie echitabile, simple, rapide şi uşor de aplicat. Ele trebuie să conducă la rezolvarea unora dintre problemele cronice ale sistemului nostru judiciar: supraincărcarea parchetelor şi instanţelor, durata excesivă a procedurilor, deschiderea unor proceduri abuzive, tergiversarea nejustificată a cauzelor şi nefinalizarea dosarelor din cauze procedurale. Noul cod incorporează standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi reglementările din sfera pilonului III al UE pentru crearea unui spaţiu al justiţiei, libertăţii şi securităţii. La inceputul săptămănii viitoare voi trimite comisiilor juridice ale celor două Camere şi CSM-ului partea generală a noului Cod de Procedură Penală, pentru a formula observaţii şi a avea intălniri de lucru comune in care să dezbatem principalele modificări. De asemenea, partea generală a proiectului noului cod va fi postată pe site-ul Ministerului Justiţiei, pentru ca orice persoană interesată să poată dezbate propunerea noastră. Pănă la sfărşitul anului imi propun să finalizăm şi partea specială, la care comisia de elaborare lucrează in prezent, şi să o punem, de asemenea, in dezbatere publică. Noul cod incearcă să găsească un echilibru optim intre drepturile acuzării şi drepturile apărării./mb/   Noul Cod de Procedură Penală va fi rezultatul unui echilibru intre, pe de o parte, necesitatea unui proces de soluţionare rapid şi eficient a unei cauze penale şi, pe de altă parte, respectarea strictă a drepturilor fundamentale. Voi face căteva precizări de ordin general privind urmărirea penală şi judecata, apoi mă voi referi la principalele noutăţi cuprinse de partea generală a Codului.  Potrivit viziunii noului Cod de Procedură Penală, urmărirea penală va avea drept unic scop străngerea de probe care sunt necesare procurorului competent pentru a dispune trimiterea in judecată sau o soluţie de netrimitere in judecată. Urmărirea penală va fi concepută ca avănd două faze: faza de investigare a faptei şi faza de investigare a persoanei. Faza de investigare a faptei va incepe prin sesizarea organelor judiciare competente - poliţia judiciară sau procurorul - şi se va incheia prin inculparea unei persoane determinate, care se va realiza printr-un act formal. In această fază persoana cu privire la care din investigaţii rezultă bănuiala rezonabilă că a săvărşit o infracţiune va purta denumirea de suspect. Faza de investigare a persoanei va incepe prin decizia de inculpare a unei persoane, care se numeşte inculpat, şi care se realizează prin punerea in mişcare a acţiunii penale, atunci cănd din cercetările efectuate in faza anterioară rezultă motive verosimile de a crede că această persoană a săvărşit fapta investigată. Ca element de noutate se vor regăndi categoriile soluţiilor de neurmărire. Avem in vedere, in primul rănd, reglementarea soluţiilor alternative la urmărire, date in competenţa procurorului, in special renunţarea la urmărire cu sau fără aplicarea unor sancţiuni. Numai in cazurile in care gravitatea infracţiunii este redusă, măsura este proporţională cu gravitatea invinuirii, iar aplicarea unei sancţiuni este suficientă pentru a pune capăt tulburării provocate de infracţiune şi a realiza indreptarea inculpatului. Renunţarea la urmărire, dispusă de către procuror cu aplicarea unor sancţiuni va fi supusă confirmării judecătorului, pentru a se respecta principiul potrivit căruia judecătorul este garantul libertăţilor fundamentale.  Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive noul cod va reglementa mai strict cazurile in care incepe urmărirea penală şi va institui o procedură preliminară de verificare a legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, numită procedura de cameră preliminară, astfel incăt, dacă nu sunt suficiente probe, instanţa judecătorească să nu fie incărcată inutil cu o cauză care nu poate conduce la condamnare. Această instituţie, procedura de cameră preliminară este cunoscută in mai multe sisteme europene - Italia, Franţa, Serbia - fiind, de asemenea, reglementată in statutul Curţii Penale Internaţionale. Tot in cadrul acestei proceduri se va definitiva cadrul procesual, prin constituirea părţii civile şi a părţii responsabile civilmente; tot in această procedură se soluţionează excepţiile de necompetenţă, se inlătură probele obţinute ilegal şi se verifică temeinicia acuzaţiei. Judecata se va incadra preponderent in tipul de proces penal de tip adversarial. In principiu, toate probele vor fi administrate nemijlocit in faţa judecătorului.  Unul dintre principiile ce stă la baza actualului proiect este diminuarea rolului activ al instanţei şi sporirea rolului părţilor. Instanţa de judecată trebuie să-şi menţină un rol neutru, de arbitru imparţial intre acuzare şi apărare. De aceea, administrarea de probe se face la cererea acestora, şi nu din oficiu de către instanţă. In subsidiar, dacă instanţa consideră necesar pentru formarea convingerii sale, după administrarea tuturor probelor cerute de procuror şi de părţi poate administra din oficiu şi alte probe./eo/  Procurorul, ca titular al acţiunii penale, va trebui să dovedească acuzarea, prin administrarea de probe. In acord cu regulile procesului de tip adversarial se va modifica ordinea cercetării judecătoreşti, in sensul administrării probelor in următoarea ordine: probe in acuzare, probe in apărare. Audierea inculpatului va avea loc după administrarea probelor in acuzare. Vor fi introduse instituţii noi: judecătorul de libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară. Judecătorul de libertăţi va fi responsabil cu luarea tuturor măsurilor ce afectează drepturile şi libertăţile fundamentale - arestare, interdicţii, percheziţie, supraveghere tehnică, măsuri asigurătorii. Judecătorul de cameră preliminară va fi responsabil de verificarea legalităţii şi temeiniciei actului de trimitere in judecată. Se va elimina posibilitatea extinderii acţiunii penale sau a procesului penal, instituţii care duc la soluţionarea cu intărziere a cauzei cu care a fost sesizată instanţa. Cu privire la noile fapte descoperite in cursul judecăţii, se propune desfăşurarea de proceduri distincte de urmărire penală, pentru a nu se ajunge la intărzierea sau diluarea cauzei iniţial deduse judecăţii. In egală măsură, se propune eliminarea restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Eliminarea restituirii va fi pregătită procedural, prin modul de reglementare a competenţei şi a regimului nulităţilor, precum şi prin introducerea fazei intermediare a camerei preliminare, in care se verifică legalitatea şi temeinicia trimiterii in judecată. Elemente de noutate se regăsesc şi in ceea ce priveşte competenţa şi căile de atac. Noul cod propune reimpărţirea competenţei de primă instanţă intre tribunale şi judecătorii, cu precizarea că tribunalele vor avea competenţă generală, iar judecătoriile, o competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă. In consecinţă, tribunalul va judeca in primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date in mod expres in competenţa altor instanţe. Curţile de Apel vor judeca toate apelurile, in timp ce Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea in competenţă calea extraordinară de atac a recursului in casaţie. In materia căilor de atac, se propune menţinerea apelului drept cale ordinară de atac, integral devolutivă, aşadar, rejudecarea cauzei in fapt şi in drept; recursul in casaţie va fi o cale extraordinară de atac, exercitată exclusiv pentru motive limitate de drept şi supusă unei proceduri prealabile de filtrare a cererilor. Proiectul noului Cod de Procedură Penală recunoaşte principiul oportunităţii exerciţiului acţiunii penale. Aceasta inseamnă că procurorul va avea posibilitatea să renunţe la urmărire in cazul in care aceasta nu este justificată de un interes public. Necesitatea existenţei unui interes public in exerciţiul acţiunii penale este de natură să evite irosirea de timp şi resurse in urmărirea unor cauze nerelevante din punct de vedere al efectelor sociale. Spre deosebire de reglementarea actuală, drepturile avocatului suspectului sau inculpatului sunt reglementate expres. Respectiv, dreptul de a consulta actele dosarului, care presupune dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi dreptul de a obţine copii din acesta, după sesizarea instanţei. In ceea ce priveşte conţinutul acestui drept, proiectul introduce o distincţie intre avocatul suspectului, care are dreptul de a consulta declaraţiile suspectului, rapoartele de expertiză, orice alte acte privind activităţile efectuate de organele de urmărire penală la care are, potrivit legii, dreptul de a participa şi, pe de altă parte, avocatul inculpatului, care are dreptul de a consulta toate actele dosarului. A fost reglementată in acelaşi timp, in mod expres, posibilitatea procurorului de a restricţiona, motivat şi pentru o perioadă determinată de timp, dreptul avocatului de a consulta actele dosarului, dacă prin consultarea dosarului se aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale.
In cazul in care procurorul solicită judecătorului de libertăţi luarea unor măsuri privative sau restrictive de drepturi, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de intreg materialul dosarului de urmărire penală, in vederea pregătirii apărării, acest drept neputănd fi restricţionat de procuror sau de judecătorul de libertăţi. Proiectul noului Cod de Procedură Penală işi propune, de asemenea, instituirea unor proceduri simplificate de judecată, pornind de la scopul soluţionării cu celeritate a cauzelor penale şi urmănd exemplul majorităţii sistemelor europene, inclusiv al celor adoptate in ultimii ani de către ţările estice. Astfel, urmănd modelul german, se intenţionează, in cazul infracţiunilor de o gravitate redusă, care pot fi pedepsite numai cu amenda, reglementarea unor proceduri simplificate de tipul ordinului penal. Ordinul penal este acea procedură exclusiv scrisă, care presupune acordul prealabil al inculpatului, exprimat numai in prezenţa unui avocat. Judecătorul apreciază, pe baza materialului probator prezentat de procuror şi necontestat de inculpat, dacă există o bază faptică pentru condamnare şi dacă sunt satisfăcute cerinţele echităţii procedurii, pronunţănd un Ordin penal, prin care aplică numai pedeapsa amenzii, intr-un cuantum ce nu-l poate depăşi pe cel propus de procuror. Ordinul penal se comunică inculpatului, care are posibilitatea de a-l contesta, introducerea unei astfel de contestaţii echivalănd cu solicitarea de către inculpat a judecării sale după procedura obişnuită. Urmănd tendinţe recente din sistemul de drept francez, proiectul propune, de asemenea, reglementarea instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei, in cazul infracţiunilor de gravitate mică şi medie, pedepsite de lege cu inchisoarea pănă la un anumit cuantum. Această procedură presupune, in esenţă, realizarea unui acord intre procuror, pe de o parte, şi inculpat, asistat de avocat, pe de altă parte, in sensul recunoaşterii de către cel acuzat a infracţiunii ce i s-a reţinut in sarcină. Acest acord, consemnat in actul de sesizare, va fi supus unui control strict din partea judecătorului, care verifică existenţa unei baze faptice pentru condamnare, exprimarea liberă, neviciată de către inculpat a recunoaşterii faptei şi echitatea unei astfel de proceduri. Introducerea acestei instituţii va fi dublată de reglementarea unei cauze legale de reducere a pedepsei pentru inculpatul care consimte in mod liber la parcurgerea procedurii recunoaşterii vinovăţiei. Sub aspectul măsurilor preventive, proiectul noului cod se remarcă, in primul rănd, prin instituirea unui organ judiciar distinct: judecătorul de libertăţi. Acesta va avea competenţa exclusivă de a dispune asupra măsurilor restrictive de drepturi in tot cursul urmăririi penale. In acord cu jurisprudenţa CEDO, proiectul reglementează explicit principiul proporţionalităţii oricărei măsuri preventive cu gravitatea acuzaţiei aduse unei persoane, precum şi principiul necesităţii unei astfel de măsuri pentru realizarea scopului legitim urmărit prin dispunerea sa. Ca regulă generală, s-a reglementat informarea in scris a persoanei supuse oricărei măsuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaşte. In privinţa arestării preventive, la nivel de principiu se precizează caracterul său excepţional şi, totodată, subsidiară in raport cu celelalte măsuri preventive neprivative de libertate, aceasta putănd fi dispusă, numai dacă luarea unei alte măsuri preventive nu este suficientă pentru realizarea scopului legitim urmărit. Astfel, judecătorul de libertăţi, sesizat de procuror cu o propunere de arestare preventivă, poate dispune lăsarea in libertate a inculpatului sub control judiciar sau pe cauţiune./ip/ Aceste instituţii au fost, de altfel, reglementate ca măsuri preventive distincte. Reglementarea propusă schimbă optica actuală asupra instituţiilor procesuale ale controlului judiciar şi, respectiv, cauţiunii, care in prezent sunt aplicabile numai in cazul unui invinuit sau inculpat care este deja arestat arestat preventiv. Sub acest aspect, proiectul urmează modelul Codului de Procedură Penală francez, care reglementează controlul judiciar ca alternativă la arestarea preventivă. Urmănd jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, proiectul realizează o reformulare a cazurilor in care se poate dispune arestarea preventivă a unei persoane. Astfel, sunt recunoscute drept cazuri generale in care se poate dispune privarea preventivă de libertate situaţiile in care există un pericol de sustragere, pericol de influenţare a anchetei penale şi pericol de comitere a unei alte infracţiuni. Numai in cazul infracţiunilor foarte grave, cum sunt cele indreptate impotriva vieţii sau cele care sunt pedepsite cu inchisoare mai mare de 10 ani, proiectul propune şi un caz special de arestare preventivă, respectiv cel al existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică. Spre deosebire insă de reglementarea actuală, proiectul stabileşte criterii legale in raport cu care să fie apreciat pericolul şi, totodată, instituie, după model german, o nouă trăsătură legală a acestuia, respectiv caracterul actual, ceea ce presupune dovedirea sa la fiecare moment cănd se dispune asupra privării de libertate.  Ca o noutate absolută pentru legislaţia procesual-penală romănească, proiectul propune reglementarea unei noi măsuri preventive, arestul la domiciliu, după modelul Codului de Procedură Penală italian. De asemenea, inspirăndu-se din Codul de Procedură Penală italian, proiectul propune instituirea unor termene maxime ale arestării preventive şi pentru faza de judecată, limitănd privarea de libertate a inculpatului la doi ani in cazul infracţiunilor pedepsite cu detenţia pe viaţă sau inchisoare mai mare de 10 ani şi, respectiv, la un an, in cazul celorlalte infracţiuni. In privinţa minorilor, proiectul instituie ca regulă generală posibilitatea privării preventive de libertate a acestora numai dacă efectele unei astfel de măsuri asupra personalităţii şi dezvoltării lor nu ar fi disproporţionate faţă de scopul legitim urmărit prin luarea măsurii preventive. Tot in legătură cu măsurile restrictive de libertate, proiectul şi-a insuşit jurisprudenţa CEDO, conform căreia numai judecătorul poate dispune in sensul privării de libertate a unei persoane, fie şi numai pentru a asigura prezenţa acesteia in faţa unui organ judiciar. Astfel, proiectul propune o nouă reglementare a instituţiei mandatului de aducere, recunoscănd, pentru faza de urmărire penală, competenţa exclusivă de emitere a acestuia in sarcina judecătorului de libertăţi, la sesizarea procurorului. In cazul măsurilor asiguratorii - sechestru, inscripţie ipotecară, poprire -, pornind de la caracterul lor restrictiv de drepturi, principala motivare propusă se referă la stabilirea competenţei exclusive de luare a acestora, in faza de urmărire penală, in sarcina judecătorului de libertăţi, spre deosebire de reglementarea actuală, care recunoaşte procurorului dreptul de a dispune astfel de măsuri. Intr-un singur capitol al Codului de Procedură vor fi reglementate unitar toate tehnicile speciale de supraveghere sau de cercetare, care vor cuprinde: interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor, supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spaţii private sau in locuri publice, localizarea sau urmărirea prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere, monitorizarea convorbirilor telefonice, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale, colectarea in timp real a datelor transmise prin mijloace de comunicare, monitorizarea tranzacţiilor financiare şi dezvăluirea datelor financiare, utilizarea investigatorilor sub acoperire simularea unei infracţiuni de corupţie sau a incheierii unei convenţii, livrarea supravegheată, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii sau unui punct de acces la un computer. /mb/ Sub aspectul acţiunii civile, au fost regăndite dispoziţiile procedurale, in scopul de a evita intărzierile in soluţionarea conflictului de drept penal. Astfel, acţiunea civilă va fi soluţionată in cadrul procesului penal numai in măsura in care prin aceasta nu se prelungeşte in mod considerabil soluţionarea acţiunii penale. In caz contrar, instanţa penală poate dispune disjungerea. Au fost de asemenea modificate dispoziţiile privind constituirea de parte civilă şi introducerea in cauză a părţii responsabile civilmente, reglementăndu-se posibilitatea exercitării acţiunii civile de la momentul punerii in mişcare a acţiunii penale şi pănă la acela al inceperii dezbaterilor in camera preliminară. Aceste prevederi sunt de natură de a asigura o mai mare celeritate a procesului penal, procedura de cameră preliminară avănd, printre altele, şi rolul de a asigura stabilirea pe deplin a cadrului procesual, cu scopul de a facilita desfăşurarea fazei de judecată. Au fost introduse dispoziţii privind renunţarea la exercitarea acţiunii civile, tranzacţia şi acquiesarea, prin raportare la reglementările procesual-civile in materie. De asemenea, este introdusă posibilitatea ca atunci cănd numărul părţilor este mare, instanţa să desemneze un reprezentant in scopul facilitării indeplinirii procedurii de citare şi de reprezentare in faţa instanţei.  O să răspundem imediat la intrebări. Vreau numai să vă anunţ cu această ocazie că incepănd de astăzi, Ministerul Justiţiei are un nou site şi să vă prezentăm principalele noutăţi. In primul rănd, noul site are şi o hartă, un instrument util pentru identificarea cu mai multă uşurinţă a informaţiilor căutate. Harta ierarhizează toată informaţia, pe capitole şi subcapitole, după cum se poate observa. O a doua noutate e aceea legată de motorul de căutare generală. Motorul de căutare permite atăt găsirea rapidă a paginilor web, care sunt componente ale site-ului, căt şi a documentelor, legilor, rapoartelor, studiilor şi analizelor. Prin acesta, se poate pătrunde inclusiv in arhiva online. Aceasta este cea de-a treia noutate, arhiva online. Toate documentele care ies de pe site după un interval cuprins intre o lună şi trei luni vor putea fi găsite in această arhivă, unde vor putea fi identificate cu ajutorul funcţiei de căutare generală, prin utilizarea criteriului temporal. O altă noutate se referă la meniul de petiţii online. Aşadar, noul site oferă posibilitatea depunerii de petiţii online. De azi inainte, petiţionarul va completa doar un formular cu datele personale, iar petiţia acestuia va fi transmisă in mod automat către Serviciul de relaţii cu publicul. Probabil că e un petiţionar, primul petiţionar. Totodată, petiţionarul va putea consulta pe site stadiul soluţionării cererii sale, răspunsul la petiţie va fi transmis, de asemenea, prin e mail. Ultima noutate se referă la forumurile care vor fi găzduite de site - ele vor fi mai multe decăt cele care au fost pănă acum - şi care se vor referi in principal la dezbaterea publică a principalelor proiecte de acte normative iniţiate de Ministerul Justiţiei. Vă rog, intrebări, in special cu privire la Cod. -: Dle ministru, dacă pănă la /.../ Parlamentul adoptă Ordonanţa 60 /.../? Tudor Chiuariu: Din punctul meu de vedere, eu m-am exprimat in această privinţă. Intenţia noastră e de a avea o nouă reglementare, un proiect complet nou şi eu cred că de aceea trimitem deja partea generală a acestui Cod, pentru ca şi Parlamentul să vadă că suntem intr-o stare avansată in ceea ce priveşte finalizarea proiectului.
Potrivit Codului de procedură penală propus de Tudor Chiuariu, apar judecătorul de libertăţi, Procedura de Cameră Preliminară (la instanţă) şi dispare posibilitatea de a se cere restituirea dosarului la parchet. Acestea sunt doar căteva din noutăţile prezentate ieri de ministrul Justiţiei. Ce s-a discutat la conferinţa de presă puteţi afla urmărind transcriptul efectuat de RADOR, după "directul" realizat de Antena 3, din sala de conferinţă a Ministerului.
Tudor Chiuariu: Aş vrea ca intălnirea noastră de astăzi să fie mai puţin o conferinţă de presă şi mai mult o discuţie liberă, deschisă, interactivă despre proiectul noului Cod de Procedură Penală. Aş face, pentru inceput, un apel la dvs., pentru ca in relatările pe care le faceţi să subliniaţi că este vorba despre un proiect complet nou şi care nu trebuie confundat cu recentele modificări aflate in dezbaterea parlamentului. Unul dintre motivele pentru care am vrut să ne intălnim astăzi este că se creează o confuzie in legătură cu proiectul noului Cod de Procedură Penală. Acesta a fost unul dintre obiectivele anunţate de mine la preluarea mandatului de ministru al justiţiei. Aşa cum am spus atunci, doresc ca in timpul mandatului meu să fie adoptate noi coduri de procedură, atăt civilă căt şi penală. Pot să vă anunţ astăzi că sunt foarte aproape de realizarea acestui obiectiv. Mi-am propus ca noile proceduri să fie echitabile, simple, rapide şi uşor de aplicat. Ele trebuie să conducă la rezolvarea unora dintre problemele cronice ale sistemului nostru judiciar: supraincărcarea parchetelor şi instanţelor, durata excesivă a procedurilor, deschiderea unor proceduri abuzive, tergiversarea nejustificată a cauzelor şi nefinalizarea dosarelor din cauze procedurale. Noul cod incorporează standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi reglementările din sfera pilonului III al UE pentru crearea unui spaţiu al justiţiei, libertăţii şi securităţii. La inceputul săptămănii viitoare voi trimite comisiilor juridice ale celor două Camere şi CSM-ului partea generală a noului Cod de Procedură Penală, pentru a formula observaţii şi a avea intălniri de lucru comune in care să dezbatem principalele modificări. De asemenea, partea generală a proiectului noului cod va fi postată pe site-ul Ministerului Justiţiei, pentru ca orice persoană interesată să poată dezbate propunerea noastră. Pănă la sfărşitul anului imi propun să finalizăm şi partea specială, la care comisia de elaborare lucrează in prezent, şi să o punem, de asemenea, in dezbatere publică. Noul cod incearcă să găsească un echilibru optim intre drepturile acuzării şi drepturile apărării./mb/   Noul Cod de Procedură Penală va fi rezultatul unui echilibru intre, pe de o parte, necesitatea unui proces de soluţionare rapid şi eficient a unei cauze penale şi, pe de altă parte, respectarea strictă a drepturilor fundamentale. Voi face căteva precizări de ordin general privind urmărirea penală şi judecata, apoi mă voi referi la principalele noutăţi cuprinse de partea generală a Codului.  Potrivit viziunii noului Cod de Procedură Penală, urmărirea penală va avea drept unic scop străngerea de probe care sunt necesare procurorului competent pentru a dispune trimiterea in judecată sau o soluţie de netrimitere in judecată. Urmărirea penală va fi concepută ca avănd două faze: faza de investigare a faptei şi faza de investigare a persoanei. Faza de investigare a faptei va incepe prin sesizarea organelor judiciare competente - poliţia judiciară sau procurorul - şi se va incheia prin inculparea unei persoane determinate, care se va realiza printr-un act formal. In această fază persoana cu privire la care din investigaţii rezultă bănuiala rezonabilă că a săvărşit o infracţiune va purta denumirea de suspect. Faza de investigare a persoanei va incepe prin decizia de inculpare a unei persoane, care se numeşte inculpat, şi care se realizează prin punerea in mişcare a acţiunii penale, atunci cănd din cercetările efectuate in faza anterioară rezultă motive verosimile de a crede că această persoană a săvărşit fapta investigată. Ca element de noutate se vor regăndi categoriile soluţiilor de neurmărire. Avem in vedere, in primul rănd, reglementarea soluţiilor alternative la urmărire, date in competenţa procurorului, in special renunţarea la urmărire cu sau fără aplicarea unor sancţiuni. Numai in cazurile in care gravitatea infracţiunii este redusă, măsura este proporţională cu gravitatea invinuirii, iar aplicarea unei sancţiuni este suficientă pentru a pune capăt tulburării provocate de infracţiune şi a realiza indreptarea inculpatului. Renunţarea la urmărire, dispusă de către procuror cu aplicarea unor sancţiuni va fi supusă confirmării judecătorului, pentru a se respecta principiul potrivit căruia judecătorul este garantul libertăţilor fundamentale.  Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive noul cod va reglementa mai strict cazurile in care incepe urmărirea penală şi va institui o procedură preliminară de verificare a legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, numită procedura de cameră preliminară, astfel incăt, dacă nu sunt suficiente probe, instanţa judecătorească să nu fie incărcată inutil cu o cauză care nu poate conduce la condamnare. Această instituţie, procedura de cameră preliminară este cunoscută in mai multe sisteme europene - Italia, Franţa, Serbia - fiind, de asemenea, reglementată in statutul Curţii Penale Internaţionale. Tot in cadrul acestei proceduri se va definitiva cadrul procesual, prin constituirea părţii civile şi a părţii responsabile civilmente; tot in această procedură se soluţionează excepţiile de necompetenţă, se inlătură probele obţinute ilegal şi se verifică temeinicia acuzaţiei. Judecata se va incadra preponderent in tipul de proces penal de tip adversarial. In principiu, toate probele vor fi administrate nemijlocit in faţa judecătorului.  Unul dintre principiile ce stă la baza actualului proiect este diminuarea rolului activ al instanţei şi sporirea rolului părţilor. Instanţa de judecată trebuie să-şi menţină un rol neutru, de arbitru imparţial intre acuzare şi apărare. De aceea, administrarea de probe se face la cererea acestora, şi nu din oficiu de către instanţă. In subsidiar, dacă instanţa consideră necesar pentru formarea convingerii sale, după administrarea tuturor probelor cerute de procuror şi de părţi poate administra din oficiu şi alte probe./eo/  Procurorul, ca titular al acţiunii penale, va trebui să dovedească acuzarea, prin administrarea de probe. In acord cu regulile procesului de tip adversarial se va modifica ordinea cercetării judecătoreşti, in sensul administrării probelor in următoarea ordine: probe in acuzare, probe in apărare. Audierea inculpatului va avea loc după administrarea probelor in acuzare. Vor fi introduse instituţii noi: judecătorul de libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară. Judecătorul de libertăţi va fi responsabil cu luarea tuturor măsurilor ce afectează drepturile şi libertăţile fundamentale - arestare, interdicţii, percheziţie, supraveghere tehnică, măsuri asigurătorii. Judecătorul de cameră preliminară va fi responsabil de verificarea legalităţii şi temeiniciei actului de trimitere in judecată. Se va elimina posibilitatea extinderii acţiunii penale sau a procesului penal, instituţii care duc la soluţionarea cu intărziere a cauzei cu care a fost sesizată instanţa. Cu privire la noile fapte descoperite in cursul judecăţii, se propune desfăşurarea de proceduri distincte de urmărire penală, pentru a nu se ajunge la intărzierea sau diluarea cauzei iniţial deduse judecăţii. In egală măsură, se propune eliminarea restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Eliminarea restituirii va fi pregătită procedural, prin modul de reglementare a competenţei şi a regimului nulităţilor, precum şi prin introducerea fazei intermediare a camerei preliminare, in care se verifică legalitatea şi temeinicia trimiterii in judecată. Elemente de noutate se regăsesc şi in ceea ce priveşte competenţa şi căile de atac. Noul cod propune reimpărţirea competenţei de primă instanţă intre tribunale şi judecătorii, cu precizarea că tribunalele vor avea competenţă generală, iar judecătoriile, o competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă. In consecinţă, tribunalul va judeca in primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date in mod expres in competenţa altor instanţe. Curţile de Apel vor judeca toate apelurile, in timp ce Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea in competenţă calea extraordinară de atac a recursului in casaţie. In materia căilor de atac, se propune menţinerea apelului drept cale ordinară de atac, integral devolutivă, aşadar, rejudecarea cauzei in fapt şi in drept; recursul in casaţie va fi o cale extraordinară de atac, exercitată exclusiv pentru motive limitate de drept şi supusă unei proceduri prealabile de filtrare a cererilor. Proiectul noului Cod de Procedură Penală recunoaşte principiul oportunităţii exerciţiului acţiunii penale. Aceasta inseamnă că procurorul va avea posibilitatea să renunţe la urmărire in cazul in care aceasta nu este justificată de un interes public. Necesitatea existenţei unui interes public in exerciţiul acţiunii penale este de natură să evite irosirea de timp şi resurse in urmărirea unor cauze nerelevante din punct de vedere al efectelor sociale. Spre deosebire de reglementarea actuală, drepturile avocatului suspectului sau inculpatului sunt reglementate expres. Respectiv, dreptul de a consulta actele dosarului, care presupune dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi dreptul de a obţine copii din acesta, după sesizarea instanţei. In ceea ce priveşte conţinutul acestui drept, proiectul introduce o distincţie intre avocatul suspectului, care are dreptul de a consulta declaraţiile suspectului, rapoartele de expertiză, orice alte acte privind activităţile efectuate de organele de urmărire penală la care are, potrivit legii, dreptul de a participa şi, pe de altă parte, avocatul inculpatului, care are dreptul de a consulta toate actele dosarului. A fost reglementată in acelaşi timp, in mod expres, posibilitatea procurorului de a restricţiona, motivat şi pentru o perioadă determinată de timp, dreptul avocatului de a consulta actele dosarului, dacă prin consultarea dosarului se aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale.
In cazul in care procurorul solicită judecătorului de libertăţi luarea unor măsuri privative sau restrictive de drepturi, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de intreg materialul dosarului de urmărire penală, in vederea pregătirii apărării, acest drept neputănd fi restricţionat de procuror sau de judecătorul de libertăţi. Proiectul noului Cod de Procedură Penală işi propune, de asemenea, instituirea unor proceduri simplificate de judecată, pornind de la scopul soluţionării cu celeritate a cauzelor penale şi urmănd exemplul majorităţii sistemelor europene, inclusiv al celor adoptate in ultimii ani de către ţările estice. Astfel, urmănd modelul german, se intenţionează, in cazul infracţiunilor de o gravitate redusă, care pot fi pedepsite numai cu amenda, reglementarea unor proceduri simplificate de tipul ordinului penal. Ordinul penal este acea procedură exclusiv scrisă, care presupune acordul prealabil al inculpatului, exprimat numai in prezenţa unui avocat. Judecătorul apreciază, pe baza materialului probator prezentat de procuror şi necontestat de inculpat, dacă există o bază faptică pentru condamnare şi dacă sunt satisfăcute cerinţele echităţii procedurii, pronunţănd un Ordin penal, prin care aplică numai pedeapsa amenzii, intr-un cuantum ce nu-l poate depăşi pe cel propus de procuror. Ordinul penal se comunică inculpatului, care are posibilitatea de a-l contesta, introducerea unei astfel de contestaţii echivalănd cu solicitarea de către inculpat a judecării sale după procedura obişnuită. Urmănd tendinţe recente din sistemul de drept francez, proiectul propune, de asemenea, reglementarea instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei, in cazul infracţiunilor de gravitate mică şi medie, pedepsite de lege cu inchisoarea pănă la un anumit cuantum. Această procedură presupune, in esenţă, realizarea unui acord intre procuror, pe de o parte, şi inculpat, asistat de avocat, pe de altă parte, in sensul recunoaşterii de către cel acuzat a infracţiunii ce i s-a reţinut in sarcină. Acest acord, consemnat in actul de sesizare, va fi supus unui control strict din partea judecătorului, care verifică existenţa unei baze faptice pentru condamnare, exprimarea liberă, neviciată de către inculpat a recunoaşterii faptei şi echitatea unei astfel de proceduri. Introducerea acestei instituţii va fi dublată de reglementarea unei cauze legale de reducere a pedepsei pentru inculpatul care consimte in mod liber la parcurgerea procedurii recunoaşterii vinovăţiei. Sub aspectul măsurilor preventive, proiectul noului cod se remarcă, in primul rănd, prin instituirea unui organ judiciar distinct: judecătorul de libertăţi. Acesta va avea competenţa exclusivă de a dispune asupra măsurilor restrictive de drepturi in tot cursul urmăririi penale. In acord cu jurisprudenţa CEDO, proiectul reglementează explicit principiul proporţionalităţii oricărei măsuri preventive cu gravitatea acuzaţiei aduse unei persoane, precum şi principiul necesităţii unei astfel de măsuri pentru realizarea scopului legitim urmărit prin dispunerea sa. Ca regulă generală, s-a reglementat informarea in scris a persoanei supuse oricărei măsuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaşte. In privinţa arestării preventive, la nivel de principiu se precizează caracterul său excepţional şi, totodată, subsidiară in raport cu celelalte măsuri preventive neprivative de libertate, aceasta putănd fi dispusă, numai dacă luarea unei alte măsuri preventive nu este suficientă pentru realizarea scopului legitim urmărit. Astfel, judecătorul de libertăţi, sesizat de procuror cu o propunere de arestare preventivă, poate dispune lăsarea in libertate a inculpatului sub control judiciar sau pe cauţiune./ip/ Aceste instituţii au fost, de altfel, reglementate ca măsuri preventive distincte. Reglementarea propusă schimbă optica actuală asupra instituţiilor procesuale ale controlului judiciar şi, respectiv, cauţiunii, care in prezent sunt aplicabile numai in cazul unui invinuit sau inculpat care este deja arestat arestat preventiv. Sub acest aspect, proiectul urmează modelul Codului de Procedură Penală francez, care reglementează controlul judiciar ca alternativă la arestarea preventivă. Urmănd jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, proiectul realizează o reformulare a cazurilor in care se poate dispune arestarea preventivă a unei persoane. Astfel, sunt recunoscute drept cazuri generale in care se poate dispune privarea preventivă de libertate situaţiile in care există un pericol de sustragere, pericol de influenţare a anchetei penale şi pericol de comitere a unei alte infracţiuni. Numai in cazul infracţiunilor foarte grave, cum sunt cele indreptate impotriva vieţii sau cele care sunt pedepsite cu inchisoare mai mare de 10 ani, proiectul propune şi un caz special de arestare preventivă, respectiv cel al existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică. Spre deosebire insă de reglementarea actuală, proiectul stabileşte criterii legale in raport cu care să fie apreciat pericolul şi, totodată, instituie, după model german, o nouă trăsătură legală a acestuia, respectiv caracterul actual, ceea ce presupune dovedirea sa la fiecare moment cănd se dispune asupra privării de libertate.  Ca o noutate absolută pentru legislaţia procesual-penală romănească, proiectul propune reglementarea unei noi măsuri preventive, arestul la domiciliu, după modelul Codului de Procedură Penală italian. De asemenea, inspirăndu-se din Codul de Procedură Penală italian, proiectul propune instituirea unor termene maxime ale arestării preventive şi pentru faza de judecată, limitănd privarea de libertate a inculpatului la doi ani in cazul infracţiunilor pedepsite cu detenţia pe viaţă sau inchisoare mai mare de 10 ani şi, respectiv, la un an, in cazul celorlalte infracţiuni. In privinţa minorilor, proiectul instituie ca regulă generală posibilitatea privării preventive de libertate a acestora numai dacă efectele unei astfel de măsuri asupra personalităţii şi dezvoltării lor nu ar fi disproporţionate faţă de scopul legitim urmărit prin luarea măsurii preventive. Tot in legătură cu măsurile restrictive de libertate, proiectul şi-a insuşit jurisprudenţa CEDO, conform căreia numai judecătorul poate dispune in sensul privării de libertate a unei persoane, fie şi numai pentru a asigura prezenţa acesteia in faţa unui organ judiciar. Astfel, proiectul propune o nouă reglementare a instituţiei mandatului de aducere, recunoscănd, pentru faza de urmărire penală, competenţa exclusivă de emitere a acestuia in sarcina judecătorului de libertăţi, la sesizarea procurorului. In cazul măsurilor asiguratorii - sechestru, inscripţie ipotecară, poprire -, pornind de la caracterul lor restrictiv de drepturi, principala motivare propusă se referă la stabilirea competenţei exclusive de luare a acestora, in faza de urmărire penală, in sarcina judecătorului de libertăţi, spre deosebire de reglementarea actuală, care recunoaşte procurorului dreptul de a dispune astfel de măsuri. Intr-un singur capitol al Codului de Procedură vor fi reglementate unitar toate tehnicile speciale de supraveghere sau de cercetare, care vor cuprinde: interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor, supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spaţii private sau in locuri publice, localizarea sau urmărirea prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere, monitorizarea convorbirilor telefonice, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale, colectarea in timp real a datelor transmise prin mijloace de comunicare, monitorizarea tranzacţiilor financiare şi dezvăluirea datelor financiare, utilizarea investigatorilor sub acoperire simularea unei infracţiuni de corupţie sau a incheierii unei convenţii, livrarea supravegheată, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii sau unui punct de acces la un computer. /mb/ Sub aspectul acţiunii civile, au fost regăndite dispoziţiile procedurale, in scopul de a evita intărzierile in soluţionarea conflictului de drept penal. Astfel, acţiunea civilă va fi soluţionată in cadrul procesului penal numai in măsura in care prin aceasta nu se prelungeşte in mod considerabil soluţionarea acţiunii penale. In caz contrar, instanţa penală poate dispune disjungerea. Au fost de asemenea modificate dispoziţiile privind constituirea de parte civilă şi introducerea in cauză a părţii responsabile civilmente, reglementăndu-se posibilitatea exercitării acţiunii civile de la momentul punerii in mişcare a acţiunii penale şi pănă la acela al inceperii dezbaterilor in camera preliminară. Aceste prevederi sunt de natură de a asigura o mai mare celeritate a procesului penal, procedura de cameră preliminară avănd, printre altele, şi rolul de a asigura stabilirea pe deplin a cadrului procesual, cu scopul de a facilita desfăşurarea fazei de judecată. Au fost introduse dispoziţii privind renunţarea la exercitarea acţiunii civile, tranzacţia şi acquiesarea, prin raportare la reglementările procesual-civile in materie. De asemenea, este introdusă posibilitatea ca atunci cănd numărul părţilor este mare, instanţa să desemneze un reprezentant in scopul facilitării indeplinirii procedurii de citare şi de reprezentare in faţa instanţei.  O să răspundem imediat la intrebări. Vreau numai să vă anunţ cu această ocazie că incepănd de astăzi, Ministerul Justiţiei are un nou site şi să vă prezentăm principalele noutăţi. In primul rănd, noul site are şi o hartă, un instrument util pentru identificarea cu mai multă uşurinţă a informaţiilor căutate. Harta ierarhizează toată informaţia, pe capitole şi subcapitole, după cum se poate observa. O a doua noutate e aceea legată de motorul de căutare generală. Motorul de căutare permite atăt găsirea rapidă a paginilor web, care sunt componente ale site-ului, căt şi a documentelor, legilor, rapoartelor, studiilor şi analizelor. Prin acesta, se poate pătrunde inclusiv in arhiva online. Aceasta este cea de-a treia noutate, arhiva online. Toate documentele care ies de pe site după un interval cuprins intre o lună şi trei luni vor putea fi găsite in această arhivă, unde vor putea fi identificate cu ajutorul funcţiei de căutare generală, prin utilizarea criteriului temporal. O altă noutate se referă la meniul de petiţii online. Aşadar, noul site oferă posibilitatea depunerii de petiţii online. De azi inainte, petiţionarul va completa doar un formular cu datele personale, iar petiţia acestuia va fi transmisă in mod automat către Serviciul de relaţii cu publicul. Probabil că e un petiţionar, primul petiţionar. Totodată, petiţionarul va putea consulta pe site stadiul soluţionării cererii sale, răspunsul la petiţie va fi transmis, de asemenea, prin e mail. Ultima noutate se referă la forumurile care vor fi găzduite de site - ele vor fi mai multe decăt cele care au fost pănă acum - şi care se vor referi in principal la dezbaterea publică a principalelor proiecte de acte normative iniţiate de Ministerul Justiţiei. Vă rog, intrebări, in special cu privire la Cod. -: Dle ministru, dacă pănă la /.../ Parlamentul adoptă Ordonanţa 60 /.../? Tudor Chiuariu: Din punctul meu de vedere, eu m-am exprimat in această privinţă. Intenţia noastră e de a avea o nouă reglementare, un proiect complet nou şi eu cred că de aceea trimitem deja partea generală a acestui Cod, pentru ca şi Parlamentul să vadă că suntem intr-o stare avansată in ceea ce priveşte finalizarea proiectului.
