Puterile de tip ceausist pe care le primesc procurorii sunt condamnate la unison.

Ministrul Macovei a dat tot timpul de inteles ca, intre alte acte normative, modificarile celor doua Coduri trebuie votate de Parlament pana la urmatorul raport al Comisiei Europene (deci pana la sfarsitul lunii august), ca ar face parte din asa-numitul "to do list". "Proiectul (modificarea si completarea Codului de Procedura Penala) raspunde cerintei de a transpune in dreptul intern angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana privind, indeosebi, tragerea la raspundere penala a persoanei juridice, celeritatea desfasurarii procesului penal, sporirea garantiilor procesuale in domeniul drepturilor fundamentale ale omului, instituirea unor noi modalitati de asigurare a impartialitatii judecatorilor si procurorilor in cauzele penale", se arata in expunerea de motive inaintata Camerei Deputatilor.

OBLIGATII FORTATE. Deputatul PSD Alin Teodorescu o contrazice, insa, pe Monica Macovei. Fostul sef al cancelariei, premierul Nastase, a declarat, pentru Jurnalul National, ca adoptarea Codurilor de Procedura Penala, respectiv Penal nu fac parte din "to do list"-ul invocat de ministrul Justitiei. Astfel, Teodorescu a precizat ca, in domeniul juridic, Romania are obligatia de a adopta, pana la data de 30 august 2006, actele normative referitoare la finantarea partidelor politice si la verificarea declaratiilor de avere (Agentia Nationala de Integritate) si sa introduca in legislatie raspunderea penala a persoanelor juridice. Iar Macovei a profitat de aceasta ultima cerinta, sustine Teodorescu, si a introdus raspunderea penala a persoanelor juridice intre amendamentele la Codul Penal al lui Ceausescu, adoptat in 1968, aruncand in desuetitudine Codul Penal adoptat in mandatul de ministru de Justitie al lui Cristian Diaconescu (2004), in urma consultarilor cu Banca Mondiala si Comisia Europeana.

APARAREA. Ministrul Justitiei a sustinut ieri intr-un comunicat de presa ca modificarile pe care le-a adus Codurilor Penal si de Procedura Penala "nu afecteaza in nici un fel rolul judecatorului". "Judecatorul este cel care da toate autorizatiile. Chiar si in cazul in care procurorul poate inregistra fara autorizatie pe o perioada de 48 de ore, cu aceasta inregistrare se duce la judecator, care i-o confirma sau nu. In cazul in care judecatorul nu confirma, procurorul este obligat sa distruga inregistrarile. Procurorul poate decide o interceptare sau inregistrare numai in situatie de urgenta, pe care trebuie sa o motiveze in scris", a sustinut ministrul. Despre interceptarea convorbirilor dintre avocat si client ministrul sustine ca acestea nu incalca dreptul la aparare si pot fi folosite ca probe intr-un singur caz.

Macovei reinstaureaza vechea Procuratura

Politica penala pe care o face Ministerul Justitiei este mai potrivita unui stat politienesc decat unei democratii si in nici un caz nu ne va aduce mai aproape de UE, acuza Fundatia pentru o Societate Deschisa, condusa de Renate Weber, fostul consilier prezidential pe probleme juridice, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International. Acestea desfiinteaza modificarile Codului de Procedura Penala, aratand ca ele conduc la subminarea pozitiei judecatorilor, "la considerarea lor ca niste cantitati neglijabile, in functie de interesul punctual al unui procuror". "In locul unei evolutii spre un stat de drept functional, cu un Parchet eficient, dar controlat de puterea judecatoreasca, exista riscul de a ajunge in situatia in care sa vedem o reintarire a vechii Procuraturi", avertizeaza Renate Weber, Georgiana Iorgulescu (foto) si Victor Alistar.

INTERCEPTARI. Este inacceptabila, spun cei trei, posibilitatea oferita procurorilor de a intercepta telefoanele si mail-urile suspectilor timp de 48 de ore fara un mandat emis de un judecator, dupa care i se permite si o perioada de gratie de inca 48 de ore. In noul Cod nu se prevede de cate ori procurorul are dreptul de a se prevala de prevederile de mai sus, fapt ce poate duce la concluzia ca este strict optiunea sa si poate da nastere la numeroase abuzuri. "Acest lucru este cu atat mai grav, cu cat Ministerul Justitiei nu a oferit nici un argument serios pentru o astfel de restrangere a dreptului la viata privata (si deci a incalcarii art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului), in afara eternei scuze privind lupta impotriva coruptiei, criminalitatii organizate si, eventual, a terorismului." Tot "inacceptabila" este considerata si ingerinta in relatia avocat-client, prin interceptarea convorbirilor telefonice, confidentialitatea specifica acestei relatii fiind esentiala pentru garantarea dreptului la aparare. Organizatiile citate critica totodata si faptul ca aceste inregistrari sunt facute in continuare de SRI, mai potrivita fiind dotarea parchetelor cu aparatura specifica, chiar daca ar fi fost costisitoare. (Oana Stancu)

ACUZE SI IN PARLAMENT "Sa nu dam kalasnikovul in mana organelor de urmarire penala", atragea atentia chiar un membru al coalitiei, presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Sergiu Andon (PC), la dezbaterea noului Cod in Parlament. El a avertizat-o pe Macovei ca "si bolsevicii vehiculau scopuri nobile: purificare sociala, ordine de drept, dar o faceau cu naganul". "Sa fim atenti ca, dand putere organelor de urmarire penala, in acelasi timp, sa nu acoperim nevoia ca aceste organe sa devina mai profesioniste, mai competente si sa lupte cu infractionalitatea folosind armele statului de drept", a spus Andon. Proiectul Macovei a fost criticat si de reprezentantii UDMR care au aratat ca prelungirea interceptarilor convorbirilor telefonice si faptul ca ele se fac prin intermediul unei persoane, si nu prin institutiile abilitate lezeaza drepturile fundamentale ale omului. Deputatul PSD Florin Iordache a semnalat totodata ca in drumul de la Senat si pana la Camera Deputatilor au fost adaugate peste 30 de amendamente pe care le-a calificat drept "neconstitutionale". "Este anormal ca o convorbire dintre avocat si clientul sau sa poata fi folosita si intr-o alta cauza. Este ca si cand o persoana se duce la duhovnic si aceasta destainuire poate fi folosita oricand", a aratat deputatul. (Oana Stancu)

CSM, SUNTAT DE MINISTRU Pozand in aproape singurul "incoruptibil" membru al Executivului, ba chiar in singura persoana care ar dori cu adevarat sa realizeze reforma in sistemul judiciar, ministrul Justitiei si-a dat arama pe fata prin ultimele modificari propuse la Codul Penal si Codul de Procedura Penala. Sub stindardul apropiatei integrari in Uniunea Europeana, Macovei a facut schimbari care amintesc mai degraba de statul politienesc decat de valorile reale ale democratiilor europene. Iar traseul proiectului sau de lege arata ca ministrul are o problema nu doar cu Parlamentul, ci si cu reprezentantii Justitiei pe care o administreaza. Dupa ce anul trecut, in doua randuri Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si-a dat avizul, dar a avut serioase obiectiuni la "modificarile Macovei", anul acesta ministrul Justitiei nu a mai catadicsit sa trimita proiectul-scandal CSM-ului. Astfel ca, de data aceasta, CSM, unicul for care garanteaza independenta judecatorilor si a procurorilor, a fost lasat pe margini. "Greseala procedurala" a ministrului a fost reparata de Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care in martie anul acesta a cerut Consiliului sa analizeze proiectul de lege. CSM a avizat favorabil proiectul de lege, dar a avut inca o data serioase observatii, care se regasesc insirate, pe 11 pagini, in Hotararea 256 din 28 martie anul curent. (Violeta Fotache)