Proteste împotriva „privatizării” administraţiei locale

Angajaţii din administraţia publilcă locală sunt cei mai nemulţumiţi de forma în care a fost votat proiectul Legii salarizării, vinerea trecută, în Senat. Lor le-ar putea scădea salariile până la minimum pe economie, dacă aleşii locali ar decide astfel, pentru că legea, aşa cum este în forma actuală, lasă această posibilitate. De ieri au început proteste spontane în peste 800 de primării și consilii județene, iar miercuri viitoare se anunţă proteste de stradă, cu peste 120.000 de bugetari.

Legea salarizării unitare pare a nu avea şanse de izbândă nici de această dată, după faimoasa lege anterioară, 284 din 2010, care nu s-a putut aplica niciodată şi nu are încă norme de aplicare, după şapte ani. Nici noua formă a legii salarizării nu are norme de aplicare şi este foarte posibil să dureze mult până le va avea, având în vedere istoricul ultimelor legi importante din România, care nu se pot aplica din cauza lipsei normelor, chiar la mai mult de un an de  la intrarea lor în vigoare. Dar, dincolo de normele de aplicare, actuala formă a Legii salarizării nu este deloc unitară și chiar în Administraţia locală produce o anomalie pe care angajaţii primăriilor şi cei ai Consiliilor Judeţene nu o acceptă: primarul, viceprimarul, preşedintele şi vicepreşedintele de consilii judeţene, adică cei care sunt aleşi prin vot, au puterea de decizie asupra nivelului de salarizare al angajaţilor. Practic, spun sindicaliştii şi angajaţii din administraţie, cei aleşi pot decide să dea salariul minim pe economie celorlalţi angajaţi, deşi aleşii au nivelul de salarizare stabilit prin lege, între 3 şi 9,7 puncte din grila de salarizare, un punct reprezentând valoarea salariului minim pe economie. “Pe de o parte, în articolul 1 al actualei legi se spune că personalul nu are voie să negocieze, iar pe de altă parte, în administraţia locală, salariile se stabilesc după bunul plac al edililor. Era normal ca şi pentru persoanele alese să se stabilească salariul de către Consilul Judeţean, dacă se aplică acest criteriu. În plus, edilii sunt aleşi, în timp ce personalul angajat de la primării şi consilii judeţene este încadrat în urma unor examene, pe baza unor competenţe”, explică Bogdan Hosu, liderul Cartel Alfa.

Angajaţii, la mila bugetului local

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a explicat, săptămâna trecută, că este normal ca salariile angajaţilor din administraţie să fie stabilite în funcţie de bugetele locale, pentru că o primărie poate fi foarte bogată, în timp ce alta este foarte săracă şi nu se mai doreşte plata de la bugetul de stat a unor salarii mari pentru localităţile care nu au bugete suficient de mari astfel încât să acopere măcar plata angajaţilor. Pornind de la această logică şi având în vedere faptul că circa 3.000 de localităţi au fost în situaţie de faliment şi au fost salvate în mai multe rânduri de guvern, în ultimii patru ani, ar însemna că unii angajaţi nu şi-ar mai primi deloc salariile, dacă primăria nu va încasa suficiente fonduri la bugetul local. “Efectul deciziei este că anul acesta pot avea un salariu, iar anul viitor li se poate micşora, în funcţie de încasările la bugetul local. Este aberant, administraţia locală nu este un SRL al primarului. Dacă în primăriile sărace, toţi angajaţii ar putea avea salariul minim pe economie, în schimb, în localităţile bogate nu se pot da salarii mai mari decât cele stabilite prin lege pentru primar şi viceprimar, iar ceilalţi angajaţi nu pot avea un venit mai mare decât cel al viceprimarului, în cazul localităţilor, sau mai mare decât al vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, în cazul celor de la CJ. Noi dorim să facem o lege funcţională. În forma acctuală avem un fel de privatizare a administraţiei locle”, mai spune liderul sindical. În ultima variantă a legii, care a fost votată vineri, în Senat, cel mai mare salariu d eprimar este de 9,70 puncte, pentru edilul capitalei, iar cel mai mare salariu de viceprimar, tot pentr PMB, este de 8 puncte din grila de salarizare. Pentru un municipiu mare, salariul preşedintelui CJ este de 9puncte, iar al vicepreşedintelui este 7,50 puncte. Într-o localitate cu peste 200.000 de locuitori, primarul va avea salariul 8 puncte, iar viceprimarul 6.50. Cele mai mici salarii vor fi ale edililor de localităţi cu până la 3.000 de locuitori, respectiv 4 puncte primarul şi 3 viceprimaru. Aceşti coeficienţi se vor înmulţi cu salariul minim pe economie, de la 1 ianuarie 2018.  Şi în actuala formă a legii salarizării există diferenţe între veniturile edililor şi angajaţilor din administraţia locoală, unde s-a făcut o împărţire pe categorii.

Salariaţii din primăriile de localităţi mici au venituri mai mici decât cei care lucrează la administraţia locală a oraşelor şi mai mici decât cei din muncicipii, iar cele mai mari salarii sunt la PMB. Deşi s-a considerat că este nevoie de această departajare pentru că volumul de muncă este mai mic într-o localitate mică, s-a constatat în practica ultimilor şapte ani că de fapt angajaţii din primăriile mici muncesc mai mult, pentru că sunt mai puţini pe aceeaşi funcţie.

Situaţie incertă a legii, în continuare

În acest moment se pune problema întoarcerii legii la Guvern, pentru a fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă, după ce a plecat tot de acolo luna trecută, fiind transformată în îniţiativă parlamentară. Nu se ştie când vom avea o nouă lege a salarizării şi nici dacă aceasta se va putea plica. “Depinde de parlament, de decidenţii politici. Din punctul acesta de vedere, am avut discuţii cu diverşi parlamentari şi au venit cu o propunere din partea domnului senator Eugen Teodorovici, pe care noi am susţinut-o, să ia inițiativa parlamentară şi să o transforme în ordonanţă de urgenţă, să o adopte până pe 25 iunie. Astfel am avea timp circa o lună să dezbatem, dar este tot pe repede înainte. Unii vor beneficia de ea, dar nu va fi o lege care să dureze  în timp. Nu înţelegem de ce nu au lăsat legea 284, schimbând câteva lucruri. Inclusiv în sănătate sunt probleme, pentru că doar personaluol medical beneficiază de majorări substanţiale”, mai spune Bogdan Hosu.

Ministerul Muncii nu a făcut verificara modului de aplicare a legii salarizării până acum. Fiecare departament de resurse umane interpretează textul cum vrea, neexistând norme de aplicare pentru Legea 284 din 2010. Nici pentru actuala lege nu se ştie când vor apărea normele de aplicare. Bogdan Hosu,preşedintele Cartel Alfa