Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Detinutii recunosc fapte pe care nu le-au comis. Exemplu? "Locatarii" aflati in custodia Penitenciarului de Maxima Siguranta Braila.
Multi dintre detinutii aflati in custodia Penitenciarului de Maxima Siguranta Braila "se trezesc", dupa ce sunt incarcerati definitiv si irevocabil, sa declare ca, de fapt, o parte dintre infractiunile pentru care au fost condamnati nu au fost savar-site de ei. Zilele trecute, un detinut de la Braila, chiar a declarat greva foamei afirmand ca, in timpul anchetei mai multi politisti, din Buzau, Ramnicu Sarat si chiar si din Braila, l-au "impulsionat" sa isi asume si fapte pe care nu le-a comis, fapte ramase in scriptele politienesti ca fiind cu autori necunoscuti (AN). La 19 iunie a.c., procurori din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Braila l-au trimis in judecata pe Catalin Baciu, aflat deja in Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila, si pentru alte fapte concurente, respectiv furturi calificate, fapte care dateaza din 2005 si pe care Baciu le-a recunoscut. Baciu a mai recunoscut ca la data de 27 iunie 2005 a dat o spargere la Spitalul Judetean, iar impotriva lui s-a inceput urmarirea penala, insa, surpriza, in momentul in care a inceput actiunea penala, in vederea trimiterii in judecata, procurorul a constatat: "La data respectiva, Baciu era arestat in alta cauza, astfel incat nu el este autorul faptei". De altfel, in toate cele patru cauze pe care Baciu le-a recunoscut, mijloacele de proba numite de procuror sunt procese-verbale de cercetare la fata locului, declaratiile unor martori, declaratia inculpatului. In nici una dintre fapte nu se argumenteaza - potrivit rechizitoriului cu o proba materiala, precum amprentele, urmele de pasi sau vreun corp delict. Timp de mai bine de o saptamana, la inceputul acestei luni, insa, detinutul Mihai Parjol, 39 de ani, originar din Buzau, incarcerat la Braila, a fost in refuz de hrana, sub pretextul ca a fost "impulsionat si determinat de politisti din Buzau, Ramnicu Sarat si Braila" sa recunoasca o serie de AN-uri, insa instanta nu i-a contopit faptele si nici n-a tinut cont de circumstantele atenuante: "Daca s-ar uita cineva in actele din acesta ar vedea clar ca eu eram in acelasi timp in mai multe localitati, ceea ce nu este posibil". LEGEA SI POLITISTII. Potrivit art. 33, 34 si 36 din Codul Penal, se poate face contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente, daca se constata ca, dupa ce a fost condamnat definitiv, "cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta", caz in care se aplica pedeapsa cea mai grea a ultimei fapte savarsite, ori, din textul de lege detinutii inteleg ca din ultima pedeapsa aplicata pentru o fapta similara, dar mai usoara, se scade perioada deja executata din prima pedeapsa. Si, ani la rand, instantele de judecata au folosit acest text de lege. Mai mult, detinutii se bazeaza si pe art. 74 si 76 din Codul Penal, privind circumstantele atenuante, care se aplica in cazul in care autorul are o atitudine sincera si isi recunoaste fapta. Fata de cazurile descrise mai sus, cms. sef Ionel Decu, adjunct al sefului Inspectoratului de Politie al Judetului Braila (IPJ), ne-a declarat: "In anii anteriori s-a practicat (vizavi de faptul ca politistii ii «determina» pe detinuti sa ia asupra lor fapte cu AN - n.r.). Dar eu cred ca detinutii recunosc asemenea fapte doar pentru a se plimba dintr-un penitenciar intr-altul. Acum, unde sunt prinsi, sunt si incarcerati si, de exemplu, daca sunt prinsi la Mehedinti, sunt arestati acolo si, pentru a ajunge acasa, mai aproape de familie, recunosc fapte de aici". RECUL. Ca anchetatorii merg pe probe directe a fost de parere si magistratul Fanel Mihalcea, prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Braila: "Daca nu sunt probe nu se ajunge la inculpare, chiar daca detinutul recunoaste o fapta, dar eu n-am auzit de asa ceva, ci doar de circumstantele atenuante. Simpla recunoastere a faptei nu trebuie si nu ar trebui sa fie proba".Citește pe Antena3.ro
