x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Război pentru aer mai curat

0
Autor: Alexandru Nastase Anca Aldea 14 Dec 2009 - 00:00
Război pentru aer mai curat Bob Strong/Reuters
Vezi galeria foto
Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto.

Uniunea Europeană a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă la schimbările climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare sumă - 1,6 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, până în 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, România a găsit doar 7.782 euro pe an, Letonia - 11.118 euro, iar Estonia - 1,1 milioane de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times că "situaţia în Bulgaria şi România nu este aceeaşi ca în Germania şi Danemarca", iar UE nu poate cere ţărilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriaşe să facă "eforturi foarte considerabile".


MĂSURI URGENTE
Acordul de la Copenhaga trebuie să prevadă reduceri ale emisiilor suficiente pentru a atin­ge obiectivul global de limitare a creşterii temperaturii globale la mai puţin de 2° Celsius. Prin intermediul acestui document ţările in­dus­trializate se obligă să reducă emisiile la ni­velul tuturor ramurilor economice care sunt ge­ne­ratoare de astfel de emisii, urmând, de ase­menea, ca obiectivele privind emisiile tuturor ţărilor industrializate să fie cuprinse într-un singur acord.

Cele mai avansate ţări în curs de dezvoltare trebuie să îşi asume măsuri destina­te aducerii emisiilor proprii sub nivelul business-as-usual, în special economiile mari şi cele care sunt producătoare majore de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Acordul de la Copenhaga trebuie să oblige ţările industriali­za­te să promoveze suport financiar imediat (2010-2012) pentru măsurile destinate prevenirii schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. UE mai cere crearea un sistem pentru asigurarea de suport pe termen lung pentru reducerea emisiilor de GES în ţările în curs de dezvoltare, suport aco­perind ac­tivităţile privind adaptarea, coopera­rea tehnologică şi transferul de tehnologii. În sfârşit, acordul trebuie să conţină un mecanism de revizuire, astfel încât măsurile necesare să poată fi ajustate potrivit noilor evidenţe ştiinţifice ce urmează să apară.


STOP DISTRUGERILOR!
Indiferent de acţiunile celorlalţi mari poluatori, UE va reduce emisiile sale cu 20% până în anul 2020, dar intenţionează să crească obiectivul propriu privind pragul de diminuare a emi­siilor până la 30%, dacă şi celelalte părţi sunt dispuse să-şi asume angajamente similare. Emisiile din transportul internaţional trebuie reduse cu 10% pentru transportul aerian şi cu 20% pentru transportul maritim. Confe­rin­ţa de la Copenhaga trebuie să conducă la fo­lo­si­rea beneficiilor din transportul aerian şi ma­ri­tim pentru susţinerea iniţiativelor din ţările în curs de dezoltare, în special ale celor mai sărace.

Devastarea pădurilor tropicale trebuie înjumătăţită până în anul 2020 şi stopată până în anul 2030, iar Conferinţa de la Copenhaga trebuie să ia decizii în acest sens, dar şi pentru susţinerea reîmpăduririlor, singura cale de reducere a emisiilor în acest sector.


UN AN MAI DIFERIT...
Un raport alarmant arăta recent că tempera­tura aerului pe care îl respirăm ar putea creşte cu 7˚C în 2010 faţă de nivelul temperaturilor din era preindustrială. Michael Zammit Cutajar, preşedintele Convenţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, declara recent că este imperativ ca politicienii şi liderii lumii să coopereze pentru a evita apariţia unor schimbări climatice periculoase. "Creşterea temperaturii medii globale în raport cu nivelurile preindustriale nu trebuie să depăşească 2°-1,5° Celsius", a arătat Cutajar.

La iniţiativa micilor state insulare, în mod deosebit ameninţate de creşterea nivelului apelor oceanelor, o sută de ţări în curs de dezvoltare au insistat asupra necesităţii de a limita încălzirea la 1,5° Celsius, ceea ce ar presupune reducerea emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2050 în raport cu 1990. "Ne va fi absolut imposibil să acceptăm un acord care să ne conducă spre o încălzire mai mare de 1,5° Celsius. Ceea ce negociem aici este însăşi supravieţuirea noastră", au declarat liderii a două insule din Pacific.


ROMĂNIA, ALTFEL

Pentru un alt tip de supravieţuire ar trebui să se lupte şi ţara noastră. Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.

Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arată diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul în­căl­zirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.

Pentru Ro­mâ­nia, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua am­ploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ari­di­tate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de celor două grupuri de experţi mai sus citate.


În momentul de faţă, la Copenhaga, politici­eni şi experţi din toată lumea încearcă să ia mă­suri pentru combaterea principalului fe­no­men responsabil de schimbările climatice: emi­si­ile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, ur­mând ca, în cazul semnării unui protocol glo­bal în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.


SUMMIT-UL ABUZULUI
La sfârşitul săptămânii trecute, zeci de mii de protestatari au ieşit în stradă pentru a cere lideri­lor politici reuniţi la summit-ul climei de la Copenhaga să ajungă la un consens pentru salva­rea Planetei. Aproximativ 900 de persoane dintre cei 100.000 de manifestanţi şi-au petrecut noaptea la poliţie, iar organizatorii protestelor au acuzat forţele de ordine de încălcarea drepturilor omului. Potrivit coaliţiei Climate Justice Action (CJA), "100 de persoane au fost reţinute în stradă, li s-au pus cătuşe şi au fost ţinute aşezate, în pofida frigului extrem" de la începutul serii şi "nu li s-a permis accesul la toalete începând de la ora 15.30 GMT". Nu li s-au acordat în­gri­jiri medicale şi nu li s-a dat un strop de apă sau acces la toaletă, scrie BBC, citând un respon­sabil al CJA. Duminică dimineaţa, poliţia a eliberat mare parte dintre persoanele reţinute şi a făcut noi arestări. În România, ziua de sâmbătă a fost una închinată manifestărilor împotriva încălzirii globale. O coaliţe de ONG-uri de mediu de la noi a chemat oamenii din 14 oraşe ale ţării şi din 130 de ţări ale lumii să participe la un priveghi, considerat un apel la liderii politici reuniţi la Copenhaga să semneze un acord eficient în domeniu.
Citeşte mai multe despre:   verde!

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Elevii ar putea reveni la școală chiar de marți

Elevii ar putea reveni la școală chiar de marți
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea ca elevii să meargă la școală imediat ce rata de infectare în localitățile lor scade sub 1 la mia de locuitori. Acum, prezența în bănci se decide în fiecare...

România se apropie de pragul de 4 milioane oameni vaccinați

România se apropie de pragul de 4 milioane oameni vaccinați
Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat că duminică au fost vaccinate 101.662 persoane. Numărul total al persoanelor vaccinate cu cel puțin o...

Poliţia a întrerupt cinci petreceri de botez și cununii, în Argeș. Amenzile ajung la 4.000 de lei

Poliţia a întrerupt cinci petreceri de botez și cununii, în Argeș. Amenzile ajung la 4.000 de lei
Cinci petreceri de botez și cununii au fost sparte în weekend, în județul Argeș. Amenzile ajung la 4.000 de lei. Organizatorul unui botez a fost informat că sunt interzise petrecerile private și totuși în...

Turist găsit mort pe o potecă din Munții Gutâi

Turist găsit mort pe o potecă din Munții Gutâi
Un turist a murit în timp ce se afla într-o drumeție din Munții Gutâi. Cauzele decesului nu sunt cunoscute la această oră. Conform salvamontiştilor din Maramureș, intervenția a avut loc duminică în zona...

Alertă meteo în Capitală. Se anunță ploi torențiale și vânt

Alertă meteo în Capitală. Se anunță ploi torențiale și vânt
Meteorologii au emis un Cod galben de ploi torențiale cu descărcări electrice şi vânt în Capitală. Codul galben este în vigoare duminică între orele 16.40 - 17.30, în București. Se vor semnala averse...

INS: 1.037.697 salariaţi în Capitală, la finele lunii februarie 2021

INS: 1.037.697 salariaţi în Capitală, la finele lunii februarie 2021
Numărul salariaţilor din Capitală era, la finele lunii februarie 2021, de 1.037.697 persoane, cu 3.055 angajaţi mai mulţi faţă de luna precedentă, dar în scădere cu 10.221 comparativ cu februarie 2020, conform ...

697.320 doze de vaccin Pfizer sosesc în România

Luni, 17 mai, România va primi o nouă tranșă de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, care constă în 697.320 doze. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană și vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni,...

EUROVISION 2021: Olanda se pregăteşte de marele concurs al muzicii europene

EUROVISION 2021: Olanda se pregăteşte de marele concurs al muzicii europene
Olanda se pregăteşte săptămâna aceasta de marea sărbătoare a muzicii europene, cu reprezentanta Franţei printre favoriţi, relatează duminică AFP. Aproximativ 3.500 de persoane, cu obligaţia prezentării...

Alertă de inundații în România. Râuri din 9 județe, sub Cod galben

Alertă de inundații în România. Râuri din 9 județe, sub Cod galben
Hidrologii au emis, duminică, mai multe avertizări Cod galben de inundații, valabile pe râuri din 9 județe din țară, până la miezul nopții. Duminică între orele 14.30 - 24.00, ca urmare a precipitaţiilor ...

GRAFIC: Toate judeţele şi Capitala se menţin în scenariul verde

GRAFIC: Toate judeţele şi Capitala se menţin în scenariul verde
Capitala şi toate judeţele ţării sunt în continuare în scenariul verde din punct de vedere al infectărilor cu SARS-CoV-2, a anunţat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). În Bucureşti, rata...

Aurescu: În Fâşia Gaza există în jur de 320 - 350 de cetăţeni români. Nu am primit cereri de asistenţă consulară

Aurescu: În Fâşia Gaza există în jur de 320 - 350 de cetăţeni români. Nu am primit cereri de asistenţă consulară
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe a declarat că în Fâşia Gaza se află în jur de 320 - 350 de cetăţeni români, misiunile diplomatice din regiune au instrucţiuni să se pregătească pentru a le...

Comisia Europeană a publicat lista testelor antigen pentru Covid

Comisia Europeană a publicat lista testelor antigen pentru Covid
Comisia Europeană a publicat recent lista comună a testelor antigen pentru Covid-19, reciproc recunoscute de către statele membre, printre care și cel produs de compania de cercetare - dezvoltare DDS Diagnostic,...

Ministrul de Externe anunță o campanie de informare menită să reducă numărul de vize respinse de SUA

Ministrul de Externe anunță o campanie de informare menită să reducă numărul de vize respinse de SUA
Ministerul de Externe va iniția o campanie de informare privind regimul vizelor în SUA, menită să reducă numărul celor care nu primesc viza, a anunțat duminică ministrul Bogdan Aurescu la Prima TV. Ministerul...

COVID-19 în România. 565 de noi cazuri de infectare, 777 persoane internate la ATI şi 38 de decese

COVID-19 în România. 565 de noi cazuri de infectare, 777 persoane internate la ATI şi 38 de decese
Până astăzi, 16 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.071.899 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).  1.025.145 de pacienți au fost declarați...

Reuniune de urgență a miniștrilor de externe din UE pe marginea conflictul dintre Israel şi Gaza

Reuniune de urgență a miniștrilor de externe din UE pe marginea conflictul dintre Israel şi Gaza
Miniştrii Uniunii Europene de Externe vor organiza marţi (18 mai) o videoconferinţă de urgenţă cu privire la intensificarea luptelor dintre Israel şi palestinieni, a anunţat duminică ministrul de externe al UE,...
Serviciul de email marketing furnizat de