Această populație continuă 'să crească progresiv pe plan demografic', dar 'se observă o creștere a consangvinizării pe parcursul ultimilor ani și o slabă diversitate genetică în populația actuală', a concluzionat OFB, care este coordonatorul din Franța al Rețelei Ursului Brun.
În 2024, OFB estima că existau cel puțin 107 urși în acest masiv muntos care se află în Franța, Spania și Andorra, potrivit celei mai recente numărători realizate cu diferite metode de monitorizare, precum analiza genetică a eșantioanelor de păr și excremente.
Rata medie de creștere anuală a populației acestui animal, între 2006 și 2024, 'este estimată la +11,53% pentru întreaga regiune a Pirineilor'. Anul trecut, au fost identificate cel puțin șase serii de pui, iar un total de opt pui de urs au fost detectați.
În anii 1990, când specia era amenințată și când doar câteva exemplare mai trăiau în Pirinei, a fost lansată o campanie de reintroducere în natură a urșilor bruni, aduși din Slovenia.
Însă prezența lor, care se menține pe termen lung în pofida unei ușoare scăderi a suprafeței ocupate în ultimii doi ani, este contestată de crescătorii de bovine și ovine, care se plâng de atacurile urșilor în perioada de vară, când vitele se află pe pășunile de munte.
De mai mulți ani, asociațiile implicate în apărarea urșilor din Pirinei regretă, la rândul lor, tăcerea autorităților publice cu privire la posibilitatea unor noi eliberări de urși în natură.
Asociația franceză Pays de l'Ours-Adet a comandat o expertiză unui laborator privat independent, care concluzionează că 'în pofida unei creșteri numerice încurajatoare în ultimele decenii, populația rămâne vulnerabilă din punct de vedere genetic din cauza originii sale provenite dintr-un număr foarte restrâns de fondatori sloveni și a dispariției recente a ultimilor indivizi originari din Pirinei'.
Statul francez a comandat propriul studiu, ale cărui rezultate complete sunt așteptate la sfârșitul anului în curs.
Însă primele rezultate 'arată că fenomenul de consangvinizare are un impact negativ asupra primelor etape din viața urșilor (reducerea dimensiunii puilor și a distanței de dispersie natală, scăderea ratei de supraviețuire a puilor provenind de la mamele cele mai consangvinizate) și ar putea afecta succesul reproductiv al indivizilor', indică OFB în raportul său de joi.
AGERPRES


