Rectificarea bugetară a sărăciei: De unde taie Guvernul cei mai mulți bani?

Săptămâna viitoare, premierul Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament pe o nouă lege, după ce primul proiect a fost respins de Curtea Constituțională. În paralel, Executivul a aprobat vineri o rectificare bugetară marcată de tăieri importante, în timp ce analiștii avertizează că deficitul rămâne „o bombă cu ceas”.

Reforma pensiilor speciale, adoptată pe ultima sută de metri

În plin conflict cu magistrații care resping tăierea pensiilor de serviciu, Guvernul a adoptat reforma chiar în ziua în care expira termenul limită impus de Comisia Europeană. Atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Consiliul Legislativ au emis avize negative.

Premierul a explicat că modificările sunt necesare pentru corectarea unor inechități și pentru stabilitatea sistemului public de pensii. Noul proiect prevede ca pensiile magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu net, iar vechimea necesară pentru pensionare crește de la 25 la 35 de ani. Vârsta de pensionare se va majora treptat, astfel încât din 2040 magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani, la fel ca restul angajaților. În prezent, unii judecători și procurori se pot pensiona chiar și la 47–48 de ani.

Analistul fiscal Gabriel Biriș atrage atenția că dezbaterea privind „drepturile câștigate” ignoră faptul că majorările anterioare au depășit sustenabilitatea bugetară, scrie Observatornews.ro.

Marți, Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru reformă. Surse din redacția Observator susțin că Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea contesta legea la Curtea Constituțională. Neadoptarea măsurilor ar pune în pericol peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.

Rectificarea bugetară: sănătatea câștigă, finanțele pierd

Tot vineri, Guvernul a adoptat ultima rectificare bugetară din acest an, care aduce atât suplimentări, cât și tăieri de fonduri. Cele mai mari alocări merg către sănătate, transporturi și agricultură, în timp ce reducerile afectează în special finanțele, investițiile și proiectele europene. Bugete diminuate apar și la muncă, economie, mediu și afaceri interne.

Analistul economic Adrian Negrescu a descris situația drept „o rectificare a sărăciei”, menită mai degrabă să acopere găurile urgente, inclusiv salarii estimate greșit.

Cu toate acestea, multe ministere continuă să se confrunte cu probleme de cheltuire eficientă a banilor. Guvernul și-a asumat pentru acest an un deficit de 8,4% din PIB, iar în 2026 ar trebui să reducă nivelul cu cel puțin două puncte procentuale. După alegerile din Capitală, Coaliția ar urma să decidă noi tăieri de cheltuieli în administrația centrală.

Citește pe Antena3.ro

Teodor Țigan, fost șef în Romsilva, rămâne fără job și trebuie să dea înapoi bonusul de pensionare de 280.520 de lei, spun judecătorii