Reprezentantul Landini suge de la buget

Reprezentantul italienilor de la Landini, Mauro Frola, s-a adapat cu sete si pe cai necinstite din subventiile acordate de statul roman producatorilor de utilaj agricol. Presedintele Agentiei de Valorificare a Activelor Statului, Mircea Ursache, a declarat la Brasov ca a sesizat Inspectoratul General al Politiei despre modul in care societatea Landini Laverda SRL, a italianului Mauro Frola, a beneficiat de subventii din partea statului pentru 130 de tractoare importate.

Frola este nimeni altul decat dubiosul reprezentant al firmei Landini, care a cumparat pachetul majoritar de actiuni al Tractorul Brasov.

ESEC. Privatizarea Tractorului, o operatiune pe marginea careia comentariile abia se deschid, alimentate si de ultimatumul adresat societatii italiene de AVAS, se anunta de pe acum a fi materie prima pentru o ancheta a PNA. Daca italienii se sfiesc in continuare sa-si ia uzina in primire - si totodata obligatiile fata de statul roman - asa cum sugera Mircea Ursache marti, s-ar putea discuta in ce conditii a fost preferat acest investitor. Si cei interesati de subiect ar putea afla multe despre plimbarile unui fost secretar de stat de la APAPS prin strainatate sau despre "soparlele" unei foarte controversate consiliere din aceeasi institutie. Iar referirea lui Ursache la tractoarele importate de Frola deschide calea unei teme noi: Ce se intampla cu subventiile acordate de statul roman furnizorilor de utilaje agricole?

PORTITA. Putini si-au pus pana acum intrebarea, pentru ca raspunsul parea simplu: banii se duc la producatorii de tractoare si semanatori, astfel incat producatorii agricoli - tarani si asociatii agricole - sa-si poata cumpara pretioasele utilaje la un pret accesibil. Un pret cu 45% mai mic. De aceasta facilitate, oferita de HG 1399/2003, pot beneficia toti agricultorii care indeplinesc conditiile prevazute de lege: au pamant, n-au datorii la stat si au, bineinteles, restul de 55% din pretul respectivului utilaj, pe care-l pot plati si in rate.

In ce-i priveste pe furnizori, acestia trebuie sa indeplineasca la randul lor o serie de conditii, incepand cu Legea 608/2001 - a conformitatii produselor. Negustorii isteti au gasit insa tertipuri de a ocoli legea, doar-doar s-or infrupta si ei din generoasa subventie de 45% din pretul tractoarelor. Un exemplu despre cum se ciugulesc 50 de miliarde de lei de la buget este cel al italianului Mauro Frola - nimeni altul decat reprezentantul companiei Landini Spa, care a cumparat pachetul majoritar de actiuni la Tractorul Brasov.

ABUZ. Nu mai putin de 130 de tractoare a importat si comercializat Mauro Frola, prin firma Landini & Laverda Romania SRL din Bucuresti. Aceste tractoare - Landini 8860 - sunt aduse in Romania fara cabina, la valoarea de 16.000 euro. Urmeaza asamblarea la punctul de lucru din Buzau (din cadrul SC Grup Romet SA). Pretul cabinei era umflat de la 2.500 euro la 5.000 euro, astfel incat tractorul ajunge sa coste 22.500 euro. Pentru a se inscrie in conditiile HG 1399/2003, deci pentru a beneficia de subventie, ar trebui ca tractoarele importate de Frola sa aiba puteri cuprinse intre 45 si 75 CP DIN. Modelul comercializat de el, Landini 8860, dezvolta puterea de 78 CP, ceea ce-l scotea din randul celor pentru care se acorda subventie. Exista leac si pentru asta: in factura, tractorul cu pricina are 74 CP. Specialistii Registrului Auto Roman au dovedit incalcarea legii, insa, mai departe, nimeni n-a luat masuri.

BANI. Manevra lui Frola (realizata, potrivit surselor noastre, cu ajutorul unui anume Bogdan Emanoil) intra in conflict cu Legea 608 privind evaluarea conformitatii produselor, intrucat determina caracteristici diferite fata de cele ale produsului omologat. Unde mai pui ca, la peste 75 CP, tractorul trebuia livrat cu cabina de rezistenta. Facem o socoteala simpla: la fiecare tractor, statul acorda subventie de circa 356 milioane lei. Inmultind cu 130, rezulta un beneficiu de aproape 50 de miliarde lei, basca profitul obtinut din manareala cu diferenta dintre pretul real si cel facturat al pretului cabinei, despre care am relatat.

INTERESE. La urechi ne-au ajuns si alte inginerii ale lui Mauro Frola. Bun cunoscator al pietei romanesti de utilaje agricole - de vreo 20 de ani se invarte pe aici, el ar fi negociat cu firma SAME Deutz Fahr sa se implice in privatizarea uzinei Tractorul Brasov. Clauza secreta a intelegerii era ca, in ipostaza reusitei, SAME sa pastreze doua-trei sectii productive, urmand ca Frola sa gestioneze restul patrimoniului imobiliar. Asta da afacere. Patrimoniul imobiliar al uzinei brasovene se ridica, potrivit ultimei evaluari, la 110 milioane euro. Nu stim daca patronii lui Frola, de la Landini Spa, sunt la curent cu tratativele acestuia.

O alta strengarie: in ultima vreme, Frola a frecventat intens anumite cercuri ale oamenilor de afaceri arabi, pana acum beneficiari traditionali ai tractoarelor romanesti. Cunoscatori ai pietei sustin ca, avand acces la piata externa a Tractorului Brasov, Frola cauta sa substituie furnizorul roman cu Landini, "sufland" tot ce se poate sufla din comenzile furnizorilor autohtoni.

SESiZARE

"Impotriva lui Mauro Frola s-a depus o sesizare la IGP, pentru ca am primit numeroase plangeri de la agricultori, care reclama faptul ca a crescut pretul tractoarelor subventionate, de la 19.675 euro la 26.000 euro" - Mircea Ursache presedinte AVAS

IN GRABA

"Privatizarile marilor intreprinderi de la Brasov au fost facute in graba, ca sa se scape de ele, fara a se realiza o corelare a salariilor compensatorii acordate muncitorilor cu un program eficient de relansare economica" - prof. Dan Voiculescu presedinte PUR

Brasov - judetul privatizarilor nereusite

TRACTORUL UTB BraSov

Mult trambitata privatizare a uzinei de tractoare din Brasov, Tractorul UTB SA, cu concernul Landini, atarna de un fir de par, mai precis de un ultimatum dat producatorului de tractoare italian, de catre presedintele AVAS, Mircea Ursache, intr-o vizita-fulger la Brasov. SIF Transilvania va transfera in aceste zile pachetul sau de actiuni detinut la Tractorul UTB SA, aproximativ 24% din totalul pachetului scos la privatizare, concernului Landini, in acest fel respingandu-se clauza rezolutorie din contractul de privatizare.

ROMAN SA BRASOV

Nici privatizarea de la Roman SA nu sta pe roze intrucat nu s-a clarificat vanzarea celor trei hale catre firma malaieziana Pesaka Asthana, conditie contractuala obligatorie. "Daca aceasta tranzactie nu va mai avea loc, atunci noi va trebui sa platim despagubiri acestei firme, iar banii ii vom lua de la Pro Roman." Aceasta societate insa apartine magnatului brasovean Ioan Neculaie, care nu se grabeste sa cedeze cele trei hale firmei malaieziene, mai ales ca aceasta a investit doar un euro in privatizarea Roman SA.

NITRAMONIA SI COLOROM

Nitramonia Fagaras si Colorom Codlea sunt amenintate de spectrul lichidarii. AVAS a reziliat contractele de privatizare cu turcul Fatih Kesser, care s-a prezentat ca investitor american, si a reusit sa falimenteze cele doua combinate chimice. Presedintele AVAS a mentionat: "In cazul SC Colorom Codlea inclinam spre lichidare. Vanzarea ulterioara se poate face in bloc, la un pret stabilit de comun acord. Altfel, redeschiderea procesului de privatizare ar insemna executarea silita a combinatului de catre creditori".

HIDROMECANICA BRASOV

La Hidromecanica, privatizarea se va amana intrucat nici o firma n-a solicitat pana in prezent caietul de sarcini. Ministrul Ursache considera ideala preluarea de catre SIF Transilvania a pachetului majoritar de actiuni. "Suntem totusi deschisi oricarei oferte nationale si internationale", spune seful AVAS. Hidromecanica a fost preluata de Alexandru Crisan in 2002 si introdusa intr-un circuit ilegal de compensari cu URBX Rovinari, aspect sesizat de ANC. Ulterior, AVAS a reziliat contractul de privatizare al Hidromecanicii.

Pozitie critica a lui Dan Voiculescu

Despre prabusirea programului de privatizare al Guvernului in cazul Brasovului, prof. Dan Voiculescu, presedintele Partidului Umanist Roman, a precizat intr-o conferinta de presa: "Noi nu detinem dovezi ale coruptiei in privatizarile brasovene, acestea trebuie aduse, daca exista, de catre institutiile abilitate ale statului. A lipsit insa coerenta in aceste privatizari, atat la Tractorul, cat si la Roman SA. Nu au fost facute pe linia investitiilor straine, singurele capabile sa recapitalizeze uzinele brasovene. Daca statul roman, care avea multiple parghii pentru a eficientiza aceste societati, nu a reusit, ce vor putea face cativa capitalisti autohtoni in aceasta privinta? Privatizarile marilor intreprinderi de la Brasov au fost facute in graba, ca sa se scape de ele, fara a se realiza o corelare a salariilor compensatorii acordate muncitorilor cu un program eficient de relansare economica".