Mai putin de un sfert dintre romani sunt dispusi "sa lupte" cu fortele proprii pentru a-si imbunatati conditiile de viata, iar cei mai multi sunt resemnati sau asteapta solutii de la Guvern sau autoritati in acest sens, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pietei GfK, prezentat de Mediafax.
Autorii studiului au identificat trei categorii de persoane in acest sens, respectiv "suferinzii", adica cei care cred ca speranta si salvarea vin de la Guvern si autoritati si ca nu depinde de ei sa faca ceva pentru imbunatatirea conditiilor de viata, "luptatorii", cei care sunt dispusi sa-si asume riscuri pentru a avea o viata mai buna si totodata actioneaza singuri in acest sens, si "captivii", respectiv cei care nu mai au nici o speranta si sunt resemnati. Un procent de 67% dintre romani intra in categoria "suferinzi", acestia sunt mai ales persoanele de peste 50 de ani, cu studii medii, pensionari si cu venituri medii spre reduse.
In categoria "captivi" au fost inclusi 14% dintre romani, cei mai multi peste 60 de ani sau sub 20 de ani, cu studii cel mult medii, fara loc de munca si cu venituri reduse.
Doar 21% dintre persoanele intervievate sunt "luptatori", fiind in special tineri si persoane sub 40 de ani, cu educatie medie si superioara si cu venituri medii spre ridicate.
"Poate ca daca vom face un astfel de studiu la sfarsitul anului sau la inceputul anului viitor datele vor arata altfel. In prezent, exista multi suferinzi si doar cativa luptatori", a declarat Iulia Cornigeanu, senior research consultant GfK Romania.
GfK a analizat si perceptia ultimilor trei ani in randul romanilor, astfel ca entuziasmul din anul 2008 s-a transformat intr-un soc psihologic in 2008-2009.
In perioada 2009-2010 romanii s-au obisnuit cu ideea si si-au adaptat standardele de viata si strategia de consum, si au ajuns in 2010-2011 intr-o stare de frustrare, indignare si pesimism deoarece sperau ca lucrurile se vor imbunatati.
In ceea ce priveste modificarea strategiei de consum, datele GfK arata ca cei mai multi dintre romani au inceput sa cumpere "mai destept", in timp ce unii evita sa faca cumparaturi sau si-au redus bugetul alocat cumparaturilor.