Retrospectiva - Fotbalul si politica, pe mana justitiei

Desi am reusit sa scapam de steguletele rosii ale justitiei, sistemul nostru judiciar continua sa fie un "calcai al lui Ahile" in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Jurnalul National propune cititorilor o retrospectiva a principalelor evenimente din saptamana ce tocmai s-a incheiat.

Tribunele oficiale ale stadioanelor, unde ne-am obisnuit sa-i vedem laolalta pe mai-marii politicii si ai fotbalului, s-au mutat saptamana trecuta pe terenul justitiei. Politicieni de diferite ranguri si oameni de fotbal, asijderea, s-au intersectat intr-un loc deloc iubit de cei ajunsi sa dea cu subsemnatul: DNA.

FOTBALUL. Meciurile aranjate, blaturile au fost ani in sir doar scandaluri care au umplut paginile ziarelor si minutele de emisie ale televiziunilor de stiri. Fara insa ca gravele acuzatii pe care si le-au aruncat oamenii din fotbal unii altora sa fi ajuns pana acum intre copertile unui dosar penal. Saptamana trecuta, procurorii anticoruptie au trecut la actiune in urma scandalului iscat de meciul dintre FC National si Pandurii Tg. Jiu, din Divizia A de fotbal. Cum in general fie scandalul cat de mare oamenii din fotbal nu se plang la Parchet, preferand sa-si "regleze conturile" intre ei, DNA s-a autosesizat sa faca o ancheta.

Procurorii cauta sa descopere cine pe cine a "stimulat" cu bani pentru obtinerea unor "comportamente mai mult sau mai putin combative pe teren" si daca asemenea incurajari financiare au iz de natura penala. Zeci de mii de dolari s-ar fi dat pentru influentarea clasamentului in Divizia A, bani pentru care au fost chemati pe rand sa dea cu subsemnatul antrenori si finantatori ai acestui sport, precum Constantin Iacov, Adrian Porumboiu, Alin Simota, Mircea Rednic. Pana acum insa nu a fost inceputa urmarirea penala impotriva vreunuia dintre audiati.

POLITICA. Oamenii politici au avut "de lucru" pe doua fronturi, la Sectia Parchetelor Militare, in dosarul mineriadei de la 13-15 iunie 1990, si la DNA, intr-o noua ancheta. Adrian Nastase a avut o dubla ipostaza. Prima, de martor in dosarul mineriadei, unde invinuitul numarul unu este Ion Iliescu, si el chemat miercuri de procurorii militari. A doua postura a fostului premier a fost cea de suspect de coruptie. Alaturi de Serban Mihailescu, Nastase a fost denuntat (din inchisoare) de Fanel Pavalache ca ar fi cerut si primit o spaga de un miliard de lei.

REACTII ASEMANATOARE. Oameni de fotbal sau politicieni, ei au avut cam aceleasi reactii fata de ceea ce li se intampla. Toti s-au dezvinovatit, unii sustinand ca-si pierd timpul pe la Parchet, altii ca sunt victime ale unei hartuiri politice. Deocamdata nu stim care este adevarul, iar acest lucru vor putea sa-l decida doar judecatorii, printr-o sentinta definitiva si irevocabila. Desigur, in cazul in care aceste anchete vor ajunge intr-un final pe masa instantei.

"SUBSEMNATUL", POLITICIAN

IN NOAPTE. Iliescu crede ca acuzarea lui ar fi o aberatie Ion Iliescu, Adrian Nastase, Serban Mihailescu, toti politicieni cu rang inalt in fostele legislaturi, au avut de-a face iar cu organele judiciare. Luni, fostul premier a fost audiat ca martor la Sectia Parchetelor Militare, in dosarul mineriadei de la 13-15 iunie 1990, ca si fostul lider PNT, Ion Diaconescu. Miercuri, fostul presedinte al Romaniei s-a intalnit cu anchetatorii, dar nu a dat nici o declaratie de invinuit. Mai intai, Ion Iliescu si-a amanat audierea cu vreo noua ore. Apoi, aparatorii sai au invocat ceva exceptii, astfel ca procurorii militari au fost nevoiti sa respecte procedura si sa-i prezinte faptele concrete pentru care Iliescu a fost pus sub invinuire. Vineri a iesit la rampa din nou anticoruptia. De la termopane si arme de vanatoare, DNA a ajuns la miliardul de lei pe care l-ar fi primit Serban Mihailescu pentru Adrian Nastase. Denuntatorul "Crapul" Pavalache a cerut sa fie protejat pentru dezvaluirile sale, iar cei doi politicieni l-au acuzat de minciuna pe fostul consilier guvernamental, aflat dupa gratii.

SCAPATI PRINTRE DEGETE DE AUTORITATI

Sapte zile are saptamana. Tot atatia inculpati au fentat justitia, scapand deocamdata de sub puterea arestului preventiv. "Oboseala" pare sa fie principalul motiv care a facut posibil ca persoane suspectate de comiterea unor fapte deosebit de grave, precum traficul de droguri sau omorul, sa dispara de sub nasul autoritatilor. Pe langa cei cinci acuzati din dosarul Sisu, care nu au fost nici pana acum incarcerati, alti doi oameni certati cu legea au scapat printre degetele oficialitatilor. La Tribunalul Timis, omul de afaceri Gheorghe Dumitru, inculpat si dat in urmarire generala de mai bine de un an in dosarul Electrica Banat, a scapat nearestat de sub privirile judecatorului de sedinta, ale procurorului anticoruptie si jandarmilor. Insotit de avocat, el a raspuns prezent la apelul facut in sala, dar a sters-o mai inainte ca judecatorul sa-si dea seama ca a avut in fata un urmarit general pe care trebuia sa-l aresteze. El nu a fost inca prins, iar magistratul care a gresit a intrat in verificari. Un alt caz a ajuns in atentia Consiliului Superior al Magistraturii, pentru eventualele greseli comise de un judecator de la Tribunalul Bucuresti. Pentru ca acesta a uitat sa-i mai prelungeasca mandatul de arestare unui inculpat acuzat de omor deosebit de grav, Constantin Carmelus a fost eliberat, iar acum este de negasit. Inculpatul este acuzat ca a ucis cu bestialitate un batran. Judecatorul a invocat in apararea sa si volumul mare de dosare pe care il primesc spre solutionare magistratii bucuresteni. Avem in sistemul judiciar, iata, o maladie ale carei prime simptome sunt "oboseala" si neatentia. Cum o tratam?

CAZURILE CONCRETE UNDE SUNT?

Criticile dure lansate in cursul acestui an de politicieni la adresa magistratilor au fost gasite "in regula", chiar daca ele au adus huiduielile in salile de judecata. Judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca scandalul iscat nu reprezinta de fapt un conflict de natura constitutionala intre puterile statului. In stabilirea acestui verdict, magistratii nu au reusit sa cada de acord in unanimitate. Au existat si opinii separate, potrivit carora seful CSM, Iulian Galca, a avut dreptate atunci cand a sesizat Curtea, cerandu-i sa constate conflictul ce a determinat decredibilizarea justitiei. Fara o hotarare care sa le dea dreptate, magistratii spera totusi ca politicienii sa fi inteles ca nu pot acuza sistemul judiciar la modul general si in lumina reflectoarelor, fara sa dea nume si fapte concrete, in cadrul oficial al unei anchete.