Rînduieli în Postul Sfinţilor Apostoli

Mîine, 23 iunie, începe Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Anul acesta durează doar şase zile, fiind un post cu durată variabilă, în funcţie de data Paştilor.

 
În fiecare an, înainte de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie), Biserica Ortodoxă a rînduit un post în cinstea lor, dar şi în amintirea faptului că ei aveau obiceiul de a ţine post înainte de a întreprinde ceva important. Lungimea postului, numit popular al Sîmpetrului, este în funcţie de data Paştilor. Totdeauna începe în lunea de după Duminica Tuturor Sfinţilor şi durează pînă la 28 iunie. Cînd 29 iunie cade miercurea sau vinerea, este zi de post cu dezlegare doar la peşte. 

 
TIPIC. După “Pravila Mare” şi “Ceaslovul Mare” (capitolul “Învăţătura pentru posturi”), luni, miercuri şi vineri se mănîncă legume fierte fără ulei, marţi şi joi cu ulei, iar sîmbătă şi duminică este dezlegare la peşte. La hramurile bisericilor şi la Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dezleagă la peşte, indiferent de ziua în care ar cădea aceasta. După “Tipicul Mare”, luni, miercuri şi vineri se mănîncă doar mîncare uscată după slujba Vecerniei (slujba de seară), iar în celelalte zile mîncare pregătită cu ulei. 

 
VECHIME. La începuturile creştinismului, acest post se ţinea mai mult în cercurile monahale, iar ulterior s-a impus ca normă pentru întreaga comunitate creştină. Despre vechimea Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel se găsesc informaţii în “Constituţiile apostolice” şi în scrierea Sfîntului Atanasie cel Mare “Apologie despre fugă”: “Căci în săptămîna de după Sfînta Cincizecime, poporul, postind, a ieşit la cimitir să se roage...”. Leon cel Mare (400-461) îl numeşte pentru prima dată “postul de vară” (aestivum jejunium) sau al Cincizecimii.