Sindromul de slugărnicie, de a merge cu căciula în mână la marile cancelarii, s-a transmis din generaţie în generaţie, prin epoci istorice, apăsând coloana vertebrală a multor români. Recente mişcări pe plan politic au evidenţiat că “boala” de a fi mereu dependent de o Înaltă Poartă - nu a fost decum eradicată.
Sindromul se manifestă mai ales când o clică de politicieni şi cercul lor de interese se află în minoritate evidentă şi în contradicţie flagrantă cu interesul naţional. Astfel au stat relaţiile regimului Băsescu Traian cu SUA, aliatul principal al României, aşezat de la Cotroceni pe soclul de “Mare Licurici”.
Lucrurile sunt însă în evoluţie şi, chiar şi “Înalta Poartă” de la Washington dă semne să nu mai ia de bune doar “adevărurile” transmise de tabăra lui Băsescu-Macovei. Această poziţie nouă, radical schimbată faţă de cea oferită de Philip Gordon, care l-a reînscăunat în 2012 pe suspendatul Băsescu, pare să deschidă o percepţie mai apropiată a SUA faţă de realităţile din România. Partizanatul făţiş pro-Băsescu al administraţiei SUA a dus în vara anului 2012, pentru prima dată în istoria României, la manifestarea publică a unor sentimente antiamericane. Aceasta arată de fapt cât de nocivă este în planul relaţiilor bilaterale infecţia cu virusul “Înaltei Porţi”. “Doza” aplicată băsiştilor de Victoria Nuland nu i-a vindecat pe deplin. Dar lecţia este de reţinut şi sperăm că a fost înţeleasă şi de alţi politicieni care pot servi interesele Româiei, apărând puncte de vedere, chiar şi neconvenabile, expunând părţii americane adevăruri ascunse până acum de o propagandă mincinoasă dar eficientă.
Citește pe Antena3.ro