Philip Alston, Raportorul Special al Organizației Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă şi drepturile omului, a avut nevoie de numai zece zile pentru a denunţa abuzurile din România. Vizita oficială s-a încheiat ieri cu o notă proastă pentru Guvern.
Mulţi înalţi oficiali neagă atât existenţa sărăciei extreme, cât şi a discriminării împotriva romilor, a constatat raportorul special Philip Alson. De asemenea, el a mai spus că persoane cu funcţii importante descriu romii ca fiind „criminali” şi „nomazi” care trăiesc „exact aşa cum au ales”. „Nu există voinţă politică pentru a implementa Strategia de Incluziune pentru Romi adoptată de Guvern anul acesta. Nu există niciun ministru care să coordoneze această strategie şi nici măcar un buget bine delimitat. Există în schimb prea multe organisme oficiale însărcinate să se ocupe de romi, cu roluri şi responsabilităţi neclare”, afirmă expertul ONU.
Philip Alston denunţă şi evacuările forţate ale romilor din ultimii ani în urma cărora familii întregi din mai multe oraşe ale României au fost pur şi simplu aruncate în stradă. În prezent, progresul este incert. „Am vizitat casele nou-construite pentru romii defavorizaţi de lângă groapa de gunoi Pata Rât, Cluj. Se presupune că acestea sunt locuinţe-model, dar în realitate am văzut familii cu cel puţin 4 membri trăind în garsoniere de 16 m2, umede, prost izolate şi mirosind a gunoi”, mărturiseşte raportorul.
Persoanele cu handicap, fără șanse de recuperare
Conform expertului ONU, se investeşte mai mult în renovarea şi extinderea instituţiilor existente decât în dezvoltarea unor servicii care să le permită persoanelor cu dizabilităţi să trăiască independent în comunitate.
„Am vizitat o instituţie rezidenţială pentru recuperarea şi reabilitarea persoanelor cu diza-bilităţi intelectuale. Ei bine, în ciuda numelui, nu se presupune că vreun rezident de acolo se va recupera vreodată şi niciunul n-a fost reabilitat până acum. Persoanele cu handicap sunt de fapt internate acolo pe toată durata vieţii, fără nicio şansă reală de a ajunge să trăiască în comunitate”, a constatat Philip Alston.
De asemenea, joburile în sectorul public par să fie complet inaccesibile persoanelor cu handicap. Până acum, nicio autoritate centrală cu peste 50 de angajaţi n-a atins procentul obligatoriu stabilit prin lege de 4% angajaţi cu dizabilităţi.
Cel mai înapoiat sistem de taxe din UE
Conform raportului, serviciile publice, în special cele adresate populaţiei sărace, sunt la cel mai scăzut nivel din Europa. „Mi s-a spus adesea că sărăcia este o alegere. E adevărat, doar că alegerea nu le aparţine celor deprivaţi, ci celor care fac politicile guvernamentale”, explică Philip Alston. În foarte multe cazuri, autorităţile locale nu sunt capabile să gestioneze fondurile primite de la stat din lipsă de personal. Asistenţii social sunt slab plătiţi, insuficient calificaţi şi constrânşi să piardă mult prea mult timp cu sarcini birocratice. România are şi cel mai înapoiat sistem de taxe din Europa. „Din lipsă de voinţă politică, cei cu venituri ridicate sunt sub-taxaţi, astfel că nu se strâng suficiente fonduri care să poată fi folosite pentru combaterea sărăciei. În plus, colectările sunt şi mai mult diminuate de evaziunea fiscală şi de corupţie, ambele generalizate”.
„Am întâlnit copii în centrul Bucureştiului care nu merseseră niciodată la şcoală. Neavând acte de identitate, ei nu existau din punctul de vedere al statului. Procedurile de obţinere a unui certificat de naştere sunt extrem de complicate, lungi şi costisitoare în România“.
„Nu există însă niciun plan pentru a remedia criza de locuinţe sociale. Numai în Bucureşti sunt înscrise 10.000 de persoane pe lista de aşteptare. Criteriile de alocare a locuinţelor sociale îi discriminează clar pe cei mai săraci dintre români”, spune Philip Alston, raportor special ONU.
Motive de „mândrie” pentru statul român
48,5% dintre copii sunt la risc de sărăcie sau excludere socială.
29% dintre români sunt sever deprivaţi material, de trei ori mai mult decât media europeană.
37% dintre tinerii de 15 ani sunt funcţional iliteraţi.
România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.
Rata de mortalitate a mamelor de origine romă este de cinci ori mai ridicată, comparativ cu restul populaţiei.
România alocă numai 0,6% din PIB pentru servicii sociale, adică un sfert din bugetul mediu european.
În România există un asistent social la 3.350 de locuitori, aceştia fiind concentraţi mai ales în zonele urbane.
Multe municipalităţi mai mici din zonele rurale nu pot oferi servicii de asistenţă socială.
43% dintre copiii cu dizabilităţi nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ.
Doar 8% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă.