Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Sunt motive de speranță pentru sectorul energetic și pentru economia românească”
Prezent la eveniment, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a pus accentul în expunerea sa pe proiectele aflate în derulare astăzi, subliniind faptul că anul trecut au fost puse în funcțiune capacități cu o putere instalată de 1.200 MW. „În energie sunt oameni foarte buni, și la mediu sunt oameni foarte buni. De altfel, împreună cu Mircea Fechet cred că am reușit să facem o echipă bună și să marcăm câteva premiere, una dintre ele fiind hidrocentrala de la Răstolița, care are toate șansele să fie prima hidrocentrală începută după 1989 ce se va termina anul acesta – 30MW, dar cu valoare simbolică mare.
În general îmi place să dau speranță, când pot. Sunt motive de speranță pentru sectorul energetic și pentru economia românească. Foarte corect spune Mario Draghi, energia este totul. Este bunăstarea noastră din fiecare zi, e competitivitate. Cred că e un lucru bun că am început acest an cu o strategie energetică națională. Sorin Elisei, împreună cu o echipă de oameni foarte deștepți, a reușit ca după 17 ani să avem o viziune adoptată prin HG. Am mai spus-o, ordinea de prioritate e energie sigură, energie accesibilă sau ieftină și energie curată. Cred că premisele care îmi dau mie o doză de optimism sunt următoarele: creșterea capacității de producție, anul trecut a fost unul record - au fost puse în funcțiune capacități de peste 1.200 MW. Anul ăsta ne-am propus să dublăm performanța și am încredere că o vom face, am semnat aceste contracte, sunt contracte în derulare. Din PNRR am avut o țintă de 950 MW solar-eolian și deja sunt puse în funcțiune sau în teste capacități de peste 500 MW. Până la finalul acestui apel consider că ne vom depăși ținta cu 300-400 MW. Cu aceiași bani reușim să livrăm mai mult decât ne-am angajat. Avem proiectele mari care sunt în grafic sau înainte de grafic. Neptun Deep e un proiect foarte important pentru țară, înseamnă înlocuirea dependenței de Federația Rusă cu dependența de România. Dacă totul merge bine, la finalul anului viitor vom avea primele molecule de gaz în sistemul național de transport, deci înainte de termen”, a declarat Sebastian Burduja în cadrul conferinței.
„România, la anumite intervale orare, e dependentă de importuri. Nu mai suntem un mare producător, e clar. Sunt proiecte complexe în derulare, dar în 3-5 ani România va sta mult mai bine. În câțiva ani, nu vom mai fi dependenți de importuri, vor fi alții dependenți de noi”.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Vom avea un program nou, dedicat finanțării capacităților de stocare pentru prosumatori”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat în premieră un nou program de finanțare dedicat prosumatorilor, care la momentul instalării sistemelor de panouri fotovoltaice nu au avut și fonduri pentru baterii de stocare.
Citește pe Antena3.ro
„Relația foarte bună pe care o am cu ministrul Burduja e din prima zi a mandatului. Pot spune că am discutat cel mai des cu domnia sa pentru că Mediul și Energia se întrepătrund în multe privințe. Am decis de la început că le putem avea pe amândouă - energie sigură și să ne gândim și la generațiile viitoare. E nevoie de voință politică și capacitate administrativă pentru ca lucrurile să fie împinse din spate. Probabil au fost zeci de telefoane dintr-o direcție în alta pentru a urni. A amintit domnul Burduja de centrala de la Răstolița, despre care și azi am discutat. Lucrurile se îndreaptă în direcția bună, înțelegând că ONG-urile și activiștii de mediu își fac treaba și ne critică, însă înainte de toate ne interesează securitatea energetică a României. Aș aminti două lucruri: anul acesta ne dorim să fim la fel de eficienți în ce privește Casa Verde Fotovoltaice. Pe de altă parte, ne propunem în continuare să finanțăm nu doar panouri fotovoltaice, ci și capacități de stocare. Asta înseamnă facturi și mai mici și o presiune mai mică pe sistemul energetic național, toate capacitățile de stocare reduc riscul de a supraîncărca rețeaua. În acest sens am decis să finanțăm în premieră capacități de stocare pentru acei prosumatori care nu au avut bani pentru baterii”, a spus Mircea Fechet.
Ilie Ciuclea, SUPERCOM: „Avem 5-7 milioane de tone de deșeuri produse anual care pot fi transformate în energie”
Una dintre problemele dezbătute de cei prezenți la conferință a fost și problema deșeurilor, mai ales că România reciclează foarte puțin și cea mai mare cantitate ajunge la groapa de gunoi. O oportunitate de a scăpa de ele este de a le transforma în energie, așa cum fac multe țări din Uniunea Europeană și nu numai. În cadrul intervenției sale, Ilie Ciuclea, președintele companiei SUPERCOM, dar și președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor, a propus soluții pentru transformarea deșeurilor colectate anual în energie. „Sunt sigur că toată lumea știe că deșeurile, în special gunoiul gospodăresc și menajer, sunt o resursă uriașă în lume în legătură cu energia. Noi nu am început încă să o valorificăm așa cum trebuie. Există experiență destul de mare și în Europa, și în lume, pe primul loc vizavi de centralele acestea fiind distinse instituții japoneze, italiene, germane. Nu suntem noi deschizători de drumuri, dar suntem nemulțumiți din două motive: faptul că trebuie să existe o reducere substanțială a gunoiului care se depune în groapă, pentru care suntem sancționați zi de zi, apoi există această instalație care ne este foarte dragă. Socotesc că ar trebui o echipă serioasă pusă în discuție cu acest subiect. Putem vizita astfel de instalații din lume, ultima legată de construcția Hitachi e lângă Istanbul, e foarte prețioasă, este ușor vizibilă și cred că avem soluții uriașe. Avem peste 5-7 milioane de tone pe an deșeuri care pot fi transformate în energie. În raport cu importanța sa e extrem de valabilă și economic, și administrativ o asemenea soluție. O instalație care poate trata 200 de mii de tone pe an ajunge undeva la 120-150 de milioane de euro. Pentru România, dacă ar exista 10-15 astfel de instalații ar putea acoperi întregul teritoriu al României, o asemenea instalație poate fi pusă la congruența județelor și atunci poate asigura o acoperire importantă”, a declarat Ilie Ciuclea.
La sfârșitul anul trecut, în România existau 199.000 de prosumatori, iar puterea instalată era de 2.400 MW.
George-Sergiu Niculescu, ANRE: „Ne uităm la fiecare leu astfel încât în tarif să recunoaștem doar investițiile”
Nevoia de investiții în rețelele de distribuție există, iar operatorii fac un serviciu de utilitate publică, a subliniat la rândul său George-Sergiu Niculescu, președintele Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). E un serviciu esențial pentru buna desfășurare a vieții. Lucrul acesta trebuie să se întâmple la o calitate foarte mare și nu se poate face fără investiții. E un paradox, dorim investiții, servicii de calitate, să fim pregătiți din toate punctele de vedere. Ce se întâmplă dacă investițiile se fac necontrolat? Vedem creștere a tarifelor pe care tot consumatorii urmează să le plătească. La ANRE suntem atenți cu fiecare leu pe care operatorii îl angajează pentru modernizare - nu doar operatori, ci și transportatorii. Recunoaștem în tarif doar cheltuielile ce țin de activitatea reglementată de distribuție, pentru că vorbim de monopol. Deși sunt în fața mea operatori de distribuție și de multe ori nu cădem de acord pe anumite lucruri, rolul ANRE e de a pune în discuție capacitatea consumatorului de a susține tarifele. Nu suntem un obstacol în calea investițiilor, ne uităm la fiecare leu astfel încât în tarif să recunoaștem doar investițiile făcute cu acest scop. Trendul de a produce energie cât mai aproape de locul de consum e un lucru foarte bun.
ANRE a acordat 1.200 de avize tehnice de racordare (ATR) pentru producătorii de energie regenerabilă cu o putere totală de 56.000 MW, dar gata să fie construite sunt 117 ATR cu o putere de 4.300 MW.
Volker Raffel, E.ON: „E important să pregătim liberalizarea pieței”
Volker Raffel, CEO-ul E.ON România, consideră că prioritatea zero a autorităților din domeniul energiei ar trebui să fie pregătirile de liberalizare a pieței, mai ales că aceasta se apropie. „S-a stabilit un buget pentru acest an, la nivelul guvernului, în care sunt prevăzute aproape 3 miliarde pentru plăți pentru rambursări. Dar cu 2-3 săptămâni mai târziu a venit o altă OUG care a prelungit schema de plafonare și e logic să fie și o creștere în buget. Dacă faci o lege pentru care vrei să plătesc ceva pentru sector, trebuie să fie reflectată în buget. Altfel aș putea zice că chiar dacă am învățat limba română acum trei ani lipsesc cuvinte, dacă nu vine și bugetul potrivit. Cred că e mai important să ne concentrăm să ne pregătim de liberalizarea pieței. De fiecare dată când s-a încercat acest lucru nu am fost pregătiți și ne-am întors la reglementări noi. Acum a venit și o criză și înțeleg că s-a introdus o schemă de plafonare, pentru că era o situație extraordinară. Dar trebuie să ieșim mai bine, cu o pregătire mai bună, pentru o piață care funcționează. Imaginați-vă că doriți să cumpărați o acțiune la BVB pentru o companie mare. Mergeți acolo și nu e nicio ofertă, dar după o săptămână apare o ofertă la un preț diferit de cel la care v-ați gândit. Asta înseamnă dacă pe piață nu e lichiditate. Ce trebuie ca să avem lichiditate? Trebuie să avem un index, o platformă pe care vin participanți care depun și garanții, trebuie să avem și suficienți participanți la piață. Toate trebuie pregătite pas cu pas, să nu mai ajungem în situația de acum, în care nimic nu s-a tranzacționat pentru piața en gros. A venit momentul deschiderii și am observat un preț mult prea mare pentru că toată lumea a venit cu oferta în același timp.
Mă bucur că acum sunt prevăzute o prelungire și o strategie de pregătire a pieței”, a declarat Volker Raffel în cadrul conferinței.
