România în care se poate! Diriginţi de şcoală, transformaţi în diriginţi de şantier

În plin secol XXI, în Mădârjeşti, judeţul Iaşi, copiii care mergeau la şcoala din sat erau nevoiţi să iasă din clădire şi să meargă în fundul curţii, ori de câte ori aveau nevoie la toaletă. Autorizaţia de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică rămânea un document care nu fusese acordat niciodată. Asta până când sătenii au ales munca voluntară în locul resemnării şi au rezolvat problema cu mâna lor.

„Nu ştiţi ce sentiment grozav este să poţi spune copilului: Puiuţ, nu mai trebuie să mergi în fundul curţii, ai aici, în şcoală, grup sanitar, curge apa, poţi să te speli şi pe mânuţe”. Vocea primarului Vasile Aştefanei tremură puţin când vorbeşte de toaletele şcolii, însă este de înţeles. Aşa ceva nu existase până acum în Mădârjeşti. Primăria reuşise să strângă 20.000 de lei pentru lucări de renovare, însă era clar că banii nu vor fi de ajuns. Aşa a apărut ideea muncii voluntare. Din cele 200 de milioane de lei vechi se puteau cumpăra materiale, nu rămânea decât să fie convinşi sătenii să dea o mână de ajutor. Primii care s-au oferit voluntari au fost părinţii elevilor. Chiar şi unii dintre copii s-au prezentat la munca voluntară. Diriginţii de şantier au fost chiar diriginţii şcolarilor. Materialele au fost transportate de la Iaşi de profesori care au dat şi indicaţiile din teren. 25 de părinţi au servit drept mână de lucru. „S-au făcut grupuri sanitare lipite de şcoală, cu acces din interior. Bucuria copiilor a fost foarte mare şi altfel au grijă de lucruri când ştiu că tatăl lor a fost cel care a pus mâna să le ridice", spune Vasile Aştefanei. De atunci, febra voluntariatului nu s-a stins. Sătenii au mai ridicat pe cont propriu o casă de pomenire (pentru parastasuri şi agape) şi vor să pună la punct toate cele cinci şcoli ale comunei Bălţaţi, de care aparţine Mădârjeşti. Şi copiii au găsit inspiraţie în voluntariat. Organizaţi într-o asociaţie, minorii se ocupă acum de împădurirea marginilor comunei.
publicitate