Premierul Tăriceanu a anunţat că va decide cu prim-miniştrii din Ungaria şi Polonia, ţări afectate de speculaţii pe piaţa interbancară, o poziţie comună împotriva băncilor care, susţinute în alte state cu fonduri publice, derulează astfel de operaţiuni speculative şi împotriva leului.
El a precizat că se va consulta în acest sens, luni, cu prim-ministrul ungar şi, marţi, cu premierul polonez, pentru a stabili o poziţie comună împotriva unor astfel de operaţiuni cu caracter speculativ.
"Dorim să articulăm o poziţie comună care este următoarea: nu mi se pare normal ca, în anumite ţări, băncile să fie salvate cu bani publici şi, după aia, aceleaşi bănci să facă operaţiuni speculative cu moneda românească, cu alte cuvinte, ei să facă operaţiunile speculative şi profit pe cârca contribuabilului român. Vreau ca împreună cu cele trei ţări, care toate au fost ţinta unor astfel de speculaţii, să articulăm o poziţie comună, spunând foarte clar acest lucru", a afirmat Tăriceanu, într-o conferinţă de presă susţinută, luni, la Guvern.
El a caracterizat astfel ca acţiuni speculative ca fiind imorale.
"Este o chestiune de atitudine morală, nu este moral ceea ce se întâmplă. Sigur că, capitalismul nu este prin esenţă moral, dar această criză care s-a declanşat în America până la urmă a fost declanşată tocmai pentru că s-au desconsiderat elementele fundamentale ale capitalismului", a arătat Tăriceanu.
Consiliul Concurenţei a anunţat vineri că s-a autosesizat şi a început, din oficiu, o investigaţie pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare având ca obiect o posibilă înţelegere între anumite instituţii de credit.
"Investigaţia are la bază suspiciuni privind posibilul schimb de informaţii, precum şi anumite conduite comerciale evidenţiate, de altfel şi de mass-media, în acest sector", a declarat, într-un comunicat, preşedintele Consiliului Concurenţei, Gheorghe Oprescu.
Bancherii au arătat că vor colabora cu Consiliul Concurenţei în investigaţia începută de instituţie pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare şi vor furniza toate datele necesare, însă au cerut respectarea cu stricteţe a legilor, inclusiv a celor privind secretul bancar.
Ungaria a fost nevoită să împrumute recent 25,1 miliarde de dolari de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM) pentru a susţine economia, afectată semnificativ de criza financiară globală.
Anterior, banca centrală a Ungariei a majorat dobânda de politică monetară cu trei puncte procentuale, la 11,5%, măsura de urgenţă reprezentând răspunsul instituţiei la prăbuşirea forintului aproape de un minim istoric faţă de euro.
La începutul săptămânii trecute, Standard&Poor's (S&P) a coborât de la "Pozitivă" la "Stabilă" perspectiva ratingului de ţară al Poloniei, ca urmare a deteriorării situaţiei de pe pieţele financiare internaţionale şi a înrăutăţirii condiţiilor de creditare.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro