Românul statistic: cum stăm, ce ne aşteaptă

Românul „statistic” are 41,2 ani şi e în curs de îmbătrânire. Vârsta medie a românilor a crescut într-o generaţie cu mai mult de şase ani (în 1992 era de 35 de ani), ceea ce arată o rată generală de îmbătrânire de trei ani pe deceniu. Populaţia se împuţinează. România e azi la nivelul anului 1966.

Începând cu intrarea României în UE, principala cauză a împuţinării populaţiei a fost migraţia. În 2007, 500.000 de români, majoritatea tineri, au părăsit România. În prezent, migraţia e în scădere. În 2014, 40.000 de români au plecat din ţară (cât populaţia oraşului Lugoj). În schimb, au murit 253.000 de români (cât populaţia Braşovului). Numărul celor care dispar nu este înlocuit de cei care se nasc.

În 2014, s-au născut 185.000 de copii (cât populaţia Brăilei). România e una dintre cele cinci ţări din UE unde speranţa de viaţă nu depăşeşte 80 de ani. Media, în 2014, era de 78,7 ani, a doua cea mai scăzută din UE, după Bulgaria. Româncele au mai puţini copii ca femeile din UE – 1,41, faţă de 1,55. „Şocul” demografic va fi resimţit, însă, peste încă o generaţie. Cei 500.000 de copii născuţi în 1969 vor ajunge la vârsta de pensie, moment în care, pentru fiecare 100 de angajaţi, vor exista 50 de pensionari.

„Va fi un dezechilibru fantastic până în 2050. Va trebui refundamentat tot sistemul asigurărilor sociale”, spune academicianul Vasile Gheţău, specialist în demografie.

Estimările ONU arată că, dacă nu se schimbă actualul curs demografic, România va ajunge la o populaţie de 14,9 milioane în 2050.


Facem copii mai devreme, ne căsătorim tot mai târziu
Vârsta la care românii se căsătoresc şi au copii a crescut, faţă de generaţia precedentă. Dacă în 1990, femeile se căsătoreau, în medie, la 22 de ani, iar bărbaţii la 25 de ani, în prezent vârsta căsătoriei este de 27 de ani la femei şi 30 la bărbaţi. Vârsta la care se face primul copil este de 25,8 ani la femei, spre deosebire de 29 de ani, media europeană. Rata de căsătorii este de 4,2 la mie pe an, mai mare în Cluj şi Bucureşti – peste 7 la mie. Rata divorţurilor rămâne mică – 1,2 la mia de locuitori (judeţul Brăila e campioană cu peste 3 divorţuri la mie). În Europa, doar slovenii au o rată mai mică de divorţ – 1,1 la mia de locuitori.

Mai mulţi infractori liberi, conform legislaţiei
Anul 2016 ne va aduce mai mulţi criminali şi violatori în libertate, ca efect al aplicării prevederilor Codului Penal. Pedepsele sunt mult mai blânde şi în favoarea infractorilor, iar minorii judecaţi pentru fapte deosebit de grave nu pot fi ţinuţi în arest după prima pronunţare a instanţei de jude-cată, până la sentinţa definitivă, aceştia putând fi cel mult plasaţi în arest la domiciliu. Şi cei acuzaţi de terorism ar putea avea aceleaşi avantaje. Scăderea numărului de deţinuţi ar putea însemna mai puţine procese la CEDO.

Pensionarul face cât jumătate de angajat

Beneficiile de care se bucură pensionarii în majoritatea ţărilor europene îi ajută să se plaseze deasupra riscului de sărăcie. În medie, europenii de peste 65 de ani au venituri reprezentând 91% din ventiturile populaţiei aflate în câmpul muncii. Nu este cazul şi în România, unde veniturile pensionarilor reprezintă, în medie, doar 49,4% din veniturile unui angajat. Acest lucru face ca riscul de sărăcie pentru pensionarii din ţara noastră să fie printre cele mai ridicate din Europa.

Din cele 2,9 milioane de persoane de peste 65 de ani, 1,05 milioane sunt la risc de sărăcie. 842.000 trăiesc în sărăcie extremă. Situaţia este mai gravă în cazul femeilor de peste 65 de ani. Astfel, la 318.000 de bărbaţi în risc de sărăcie, avem 418.000 de femei în această situaţie.

În 2015, 558.000 de persoane beneficiau de pensia minim garantată (indemnizația socială) în valoare de 400 de lei.
Vârsta medie la care românii iau prima pensie este de 57 de ani. Media europeană este de 59 de ani