Sindicatele explică de ce românii sunt minţiţi cu legea salarizării. Amânarea până în luna noiembrie a adoptării noului act normativ este în defavoarea celor 1.200.000 de bugetari, nu şi a politicienilor. Salariile mari ar trebui să fie obţinute prin creşterea celor mici, nu prin legi speciale.
Anul acesta, primele negocieri ale sindicatelor cu Executivul vor fi pe tema legii salarizării şi a măsurilor economice promise în 2015. „Importantă pentru noi este crearea legii salarizării unitare. Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este 1 la 8, până la 1 la 10, în celelalte ţări europene, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple şi la noi.
În actuala lege avem un raport de 1 la 15, iar unii doreau să crească la 1 la 18, pe motiv că salariile înalţilor demnitari sunt prea mici, neînţelegând că salariile trebuie să fie adaptate salariului minim din România”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Bogdan Hossu, preşedinte CNS Cartel Alfa.
Astfel, prin creşterea celor mai mici salarii ale românilor, s-ar putea asigura creşterea tuturor celorlalte, însă ultimele discuţii pe tema creşterilor salariale au fost doar despre majorarea salariilor mari, sfidându-se negocierile din ultimii ani. La sărăcia românilor cu cele mai mici venituri se adaugă, în 2016, creşterea ratei şomajului, prin pierderea a circa 200.000 de locuri de muncă, problemă pentru care sindicatele vor să ceară intervenţia Guvernului.
“Îngrijorarea este legată de locurile de muncă, după ce Compania Naţională a Uraniului va pierde 1.500 de oameni dintr-un foc, dintr-o eroare politică. Acelaşi lucru se întmplă şi în alte structuri, de exemplu la CFR”, mai spune Hosu. Sindicatele vor cere Executivului să aplice măsuri pentru a asigura mecanisme noi de încurajare a creării locurilor de muncă.
Preşedintele Franţei are un salariu de 14.000 de euro, pentru că este raportat la un salariu minim de 1.400 de euro. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în România, dar s-a înţeles greşit" - Bogdan Hossu, preşedinte CNS Cartel Alfa