Salariul minim brut de 500 euro, retras din programul de guvernare PDL-PSD

Democrat-liberalii şi social-democraţii au eliminat din programul final de guvernare pentru 2009-2012 prevederea privind asigurarea unui salariu minim brut de 500 de euro la intrarea României în zona euro. Guvernarea PDL-PSD îşi propune creşterea salariului mediu brut cu 55%, faţă de aproximativ 60% prevăzut iniţial, informează Mediafax.

În domeniul pieţei muncii au fost făcute unele modificări în direcţiile de acţiune pe care şi le propune noul Guvern, cele mai importante vizând majorarea salariului minim brut şi a celui mediu brut. Astfel, dacă în proiectul programului de guvernare PDL-PSD era prevăzută creşterea salariului minim brut pe economie astfel încât să atingă 50 la sută din salariul mediu brut pe economie până la sfârşitul anului 2012, dar şi ţintirea unui salariu minim brut de 500 euro la data intrării României în zona euro, din programul final a fost eliminată prevederea privind salariul minim brut de 500 de euro. De asemenea, iniţial noii guvernanţi îşi propuseseră ca sariului mediu brut nominal pe economie să crească până în 2012 cu aproximativ 60 la sută, în programul final această cifră fiind stabilită la 55 la sută. Din direcţiile de acţiune cuprinse în programul final a fost scoasă prevederea referitoare la echilibrarea pieţei muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţă de muncă, deşi apare menţionată în obiectivele de guvernare în capitolul "Piaţa muncii". Totodată, în programul final a mai apărut o modificare în ceea ce priveşte reorganizarea Agenţiilor Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională, menţiunea din proiect că "acestea trebuie să fie prezente şi în mediul rural" fiind retrasă. În programul de guvernare, la capitolul "Piaţa muncii" au fost adăugate două prevederi referitoare la revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de munca şi la revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinaţionale, acestea fiind prevăzute iniţial la capitolul "Asigurări sociale". La capitolul "Asigurări sociale" a fost modificat un obiectiv de guvernare, referitor la asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii. Proiectul iniţial stabilea "asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii în condiţiile menţinerii valorii punctului de pensie la 45 la sută din salariul mediu brut pe economie". Programul final prevede "asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale".

Principala dificultate - finanţarea
Totodată, au fost operate modificări şi în direcţiile de acţiune, care iniţial prevedeau "asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii în condiţiile menţinerii unei valori a punctului de pensie de 45 la sută din salariul mediu brut pe economie". Programul final prevede "atingerea unei ţinte de 45 la sută din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie". Democrat-liberalii şi social-democraţii au adus, în programul final de guvernare, completări referitoare la introducerea pensiei sociale minime garantate, precizând că aceasta ar trebui asigurată în vederea completării pensiei pâna la 350 de lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat. Din proiectul final a fost scos şi termenul de la care ar fi trebuit să înceapă eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii 218/2008, respective 1 octombrie 2009. Totodată, în proiectul programului de guvernare, la direcţiile de acţiune pentru asistenţa socială era pevăzută şi retragerea guvernului din Consiliul Economic şi Social şi revizuirea legislaţiei privind modul de organizare şi funcţionare a acestei instituţii, aceasta fiind retrasă din varianta finală. Candidatul nominalizat pentru funcţia de Ministru al Muncii, Marian Sârbu (PSD), a primit, sâmbătă, avizul favorabil din partea comisiilor de Muncă ale celor două Camere, întrunite în şedinţă comună, cu 29 de voturi "pentru", patru "împotrivă" şi nicio abţinere. După avizul Comisiilor pentru Muncă, Marian Sârbu a declarat că principala dificultate pe care o va avea în timpul mandatului va fi sigur finanţarea. El a apreciat că votul colegiilor din Comisiile de Muncă reprezintă o dovadă a faptului că aceştia apreciază Programul de guvernare. Marian Sârbu a spus, în cadrul audierilor la comisiile de Muncă ale celor două Camere, că una din marile provocări la care va trebui să facă faţă va fi legată de deficitul bugetului de pensii, arătând că principalul obiectiv este menţinerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie. În cadrul audierilor, Marian Sârbu a fost întrebat de membrii comisiilor parlamentare reunite despre creşterea salariului minim cu 60 la sută. Sârbu a răspuns că el crede în această valoare, arătând că acest procent în patru ani nu înseamnă foarte mult. Întrebat despre legea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă şi legea privind majorarea salariilor profesorilor, Sârbu a spus că nu au fost trecute până acum termene exacte de aplicare a lor, răspunsul urmând să fie aflat la finalizarea bugetului pe 2009.
Totodată, Sârbu a subliniat că nici majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2009 nu este sigură, până nu se finalizează proiectul legii bugetului. În ce priveşte indemnizaţiile pentru creşterea copilului, Marian Sârbu a spus că "va trebui să vedem dacă putem finanţa legea care ar trebui să intre de la 1 ianuarie în vigoare (de acordare a unei indemnizaţii pentru mame de 85% din salariu - n.r.)". În domeniul şomajului, Marian Sârbu a precizat că vor fi alocaţi 0,4-0,5 miliarde de lei, în funcţie de ceea ce se va întâmpla pe piaţa muncii. Membrii comisiilor parlamentare i-au mai adresat întrebări referitoare la sistemul unitar de salarizare, Sârbu precizând că nu vrea să dea termene clare privind finalizarea acestuia, dar că va face eforturi substanţiale în acest sens. Sârbu a precizat că îşi doreşte ca partenerii sociali să fie implicaţi direct în elaborarea proiectului de lege privind salarizarea unitară a bugetarilor. Totodată, el a arătat că statul ar trebui să se retragă din Consiliul Economic şi Social (CES). În opinia sa, reprezentanţii statului în CES au fost o frână în dialogul social, iar Consiliul ar trebui să fie o reflectare a opiniilor celor care nu sunt din Guvern.