Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, experţii Salvaţi Copiii au explicat că o astfel de măsură poate deschide un cerc vicios al delincvenţei, mai ales în contextul în care sistemul românesc de protecţie şi reabilitare a minorilor care au comis fapte penale este marcat de lipsuri, România dispunând în prezent de infrastructură "minimă" pentru gestionarea acestor cazuri.
În România, se arată în comunicat, personalul specializat în domeniul reintegrării copiilor aflaţi în conflict cu legea este "absolut insuficient".
"Dacă România doreşte cu adevărat să prevină fapte absolut inacceptabile, precum uciderea unui copil, atunci atenţia politică şi resursele trebuie direcţionate către serviciile de asistenţă socială, educaţie şi sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ori cu comportamente antisociale, nu spre coduri penale mai rigide", a subliniat Salvaţi Copiii.
În contextul dezbaterii privind coborârea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani, organizaţia a reafirmat că un răspuns eficient trebuie să pornească de la prevenţie, sprijin şi intervenţie timpurie, nu de la represiune.
În prezent, cadrul legal din ţara noastră stabileşte că minorii sub 14 ani nu pot fi traşi la răspundere penală, putând fi luate măsuri precum supravegherea specială (care presupune frecventarea unor centre de zi specializate, urmarea unor tratamente medicale, consiliere ori psihoterapie şi interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane) sau plasamentul la o familie sau într-un centru rezidenţial. Pentru intervalul 14 - 16 ani răspunderea penală este condiţionată de demonstrarea discernământului, prin expertiză de specialitate.
"În consecinţă, răspunsul instituţional pentru copiii care comit fapte penale ar trebui să se bazeze, cu prioritate, pe măsuri educative şi intervenţii de asistenţă socială, în timp ce privarea de libertate rămâne o soluţie de ultim resort, rezervată situaţiilor de gravitate deosebită sau recidivei", a transmis Salvaţi Copiii.
Conform organizaţiei, experienţele internaţionale au arătat că scăderea vârstei răspunderii penale nu contribuie la reducerea faptelor penale comise de adolescenţi, "dimpotrivă pot exacerba acest fenomen".
"Sistemul penal exercită multiple presiuni asupra dezvoltării unui copil", se completează în comunicatul citat, menţionându-se că în contextul familiilor dezavantajate stigmatizarea minorilor cu antecedente penale este urmată imediat de marginalizarea socială.
Internarea într-un centru de detenţie are consecinţe "dezastruoase" asupra evoluţiei şcolare şi psiho-sociale, se punctează în comunicat, evidenţiindu-se că închisoarea nu este un spaţiu de reabilitare pentru copii.
"Aducerea unui copil de către sistemul penal nu reduce recidiva, ci îl împinge pe un drum tot mai închis, în care faptele comise la vârste mici vor fi repetate în perioada adultă. Studiile care compară traseele de viaţă arată că tinerii supuşi detenţiei devin adesea adulţi cu probleme multiple (sănătate mintală precară, abuz de substanţe, dificultăţi de inserţie profesională), în timp ce alternativele educative îi pregătesc pentru reintegrare", se mai explică în comunicat.
Potrivit Salvaţi Copiii, chiar dacă ar fi bine intenţionată, măsura scăderii pragului penalizării nu poate fi eficient implementată din cauza lipsurilor severe ale sistemului românesc de protecţie şi reabilitare a minorilor care au comis fapte penale.
Salvaţi Copiii România a precizat că va insista asupra dezvoltării unor centre de consiliere şi intervenţie socio-educativă la nivel local, a campaniilor de informare pentru familii, a echipelor multidisciplinare mobile de intervenţie timpurie, ca alternative eficiente la intrarea în sistemul penal. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
