Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERESE ● Încă o anomalie în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Autorităţile au luat-o razna în Delta Dunării! După ce tolerează construirea unui drum spre zona strict protejată Grindu Lupilor, o altă zonă de protecţie integrală, Grindu Chituc, ar putea fi transformată în... staţiune turistică.
Autorităţile au luat-o razna în Delta Dunării! După ce tolerează construirea unui drum spre zona strict protejată Grindu Lupilor, o altă zonă de protecţie integrală, Grindu Chituc, ar putea fi transformată în... staţiune turistică.
INTERESE ● Încă o anomalie în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Autorităţile au luat-o razna în Delta Dunării! După ce tolerează construirea unui drum spre zona strict protejată Grindu Lupilor, o altă zonă de protecţie integrală, Grindu Chituc, ar putea fi transformată în... staţiune turistică.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a dat aviz favorabil la începutul acestui an lucrărilor de consolidare a ţărmului românesc al Mării Negre în zona Grindul Chituc, din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Potrivit proiectului, principalul obiectiv este realizarea unui dig de protecţie la mare, dar şi construirea unui drum de acces prin această zonă, declarată până acum strict protejată. Cu alte cuvinte, un loc unde până şi accesul era restricţionat ar putea deveni curând un şantier în toată regula. Iniţiatorul proiectului este Direcţia Apele Române Dobrogea Litoral şi, potrivit notei de fundamentare, aceste lucrări sunt necesare, pentru că "există pericolul ca apa marină să pătrundă în complexul lagunar Razim-Sinoe, şi astfel este pus în pericol ecosistemul din această zonă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării‘‘. Motivaţia este ineptă, întrucât, până în urmă cu 30 de ani, Razim-Sinoe era un complex lagunar care comunica prin mai multe guri cu Marea Neagră. Distrugerea digului cordon litoral nu ar însemna decât reconstrucţia ecologică a acestei regiuni, şi în nici un caz distrugerea lui. Mai mult, primarul comunei Mihai Viteazu, liberalul Gheorghe Grameni, susţine că digul care se va construi pe malul Mării Negre ar apăra localitatea de inundaţiile venite dinspre mare. Încă o prostie fără margini, întrucât localitatea se află la câteva zeci de kilometri de mare!
INVESTIŢIE A MINISTERULUI MEDIULUI. Deşi Grindu Chituc se află pe lista celor mai importante zone din punct de vedere ştiinţific (fiind considerată de cercetători mai valoroasă decât întreaga Deltă a Dunării), reprezentanţii Ministerului Mediului sau cei ai Direcţiei Apele Române sunt gata să finanţeze digul de la Marea Neagră sau să execute lucrări care nu au în spate un studiu de impact care să arate foarte clar ce transformări va suferi această zonă din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Studiul de impact este irelevant, având în vedere că nu sunt prezentate date privind efectele directe asupra tuturor speciilor de floră şi faună, aşa cum prevăd legile în vigoare.
ŞOSEA LA MAREA NEAGRĂ. Dacă proiectul de consolidare a ţărmului Mării Negre este încă interpretabil, situaţia e mai complicată în ceea ce priveşte drumul de acces. Apele Române susţin că drumul, care va traversa o zonă naturală strict protejată, va fi folosit în primul rând pentru maşinile care vor duce materiale de construcţii în zona digului ce urmează să fie construit şi, în al doilea rând, după terminarea investiţiei îi va deservi pe angajaţii Apelor Române care au acolo un punct de lucru.
INTERESE ECONOMICE. De aproape trei ani, de când la conducerea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost numit politic liberalul Paul Cononov, la Tulcea şi la Constanţa circulă informaţii privind proiecte destinate Grindului Chituc.
Cel mai adesea se avansează varianta transformării zonei Grindu Chituc în staţiune turistică. Asta în condiţiile în care mai mulţi oameni de afaceri declară că au cumpărat sau concesionat terenuri în Rezervaţia Biosferei. Aşa stând lucrurile, proiectul de consolidare a ţărmului Mării Negre în zona Midia – Gura Portiţei, dar şi construirea unui drum de acces prin zona strict protejată Grindu Chituc ar fi un prim pas pentru punerea în practică a afacerilor până acum doar bănuite: construirea de infrastructură pe banii statului.
Autorităţile au luat-o razna în Delta Dunării! După ce tolerează construirea unui drum spre zona strict protejată Grindu Lupilor, o altă zonă de protecţie integrală, Grindu Chituc, ar putea fi transformată în... staţiune turistică.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a dat aviz favorabil la începutul acestui an lucrărilor de consolidare a ţărmului românesc al Mării Negre în zona Grindul Chituc, din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Potrivit proiectului, principalul obiectiv este realizarea unui dig de protecţie la mare, dar şi construirea unui drum de acces prin această zonă, declarată până acum strict protejată. Cu alte cuvinte, un loc unde până şi accesul era restricţionat ar putea deveni curând un şantier în toată regula. Iniţiatorul proiectului este Direcţia Apele Române Dobrogea Litoral şi, potrivit notei de fundamentare, aceste lucrări sunt necesare, pentru că "există pericolul ca apa marină să pătrundă în complexul lagunar Razim-Sinoe, şi astfel este pus în pericol ecosistemul din această zonă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării‘‘. Motivaţia este ineptă, întrucât, până în urmă cu 30 de ani, Razim-Sinoe era un complex lagunar care comunica prin mai multe guri cu Marea Neagră. Distrugerea digului cordon litoral nu ar însemna decât reconstrucţia ecologică a acestei regiuni, şi în nici un caz distrugerea lui. Mai mult, primarul comunei Mihai Viteazu, liberalul Gheorghe Grameni, susţine că digul care se va construi pe malul Mării Negre ar apăra localitatea de inundaţiile venite dinspre mare. Încă o prostie fără margini, întrucât localitatea se află la câteva zeci de kilometri de mare!
INVESTIŢIE A MINISTERULUI MEDIULUI. Deşi Grindu Chituc se află pe lista celor mai importante zone din punct de vedere ştiinţific (fiind considerată de cercetători mai valoroasă decât întreaga Deltă a Dunării), reprezentanţii Ministerului Mediului sau cei ai Direcţiei Apele Române sunt gata să finanţeze digul de la Marea Neagră sau să execute lucrări care nu au în spate un studiu de impact care să arate foarte clar ce transformări va suferi această zonă din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Studiul de impact este irelevant, având în vedere că nu sunt prezentate date privind efectele directe asupra tuturor speciilor de floră şi faună, aşa cum prevăd legile în vigoare.
ŞOSEA LA MAREA NEAGRĂ. Dacă proiectul de consolidare a ţărmului Mării Negre este încă interpretabil, situaţia e mai complicată în ceea ce priveşte drumul de acces. Apele Române susţin că drumul, care va traversa o zonă naturală strict protejată, va fi folosit în primul rând pentru maşinile care vor duce materiale de construcţii în zona digului ce urmează să fie construit şi, în al doilea rând, după terminarea investiţiei îi va deservi pe angajaţii Apelor Române care au acolo un punct de lucru.
INTERESE ECONOMICE. De aproape trei ani, de când la conducerea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost numit politic liberalul Paul Cononov, la Tulcea şi la Constanţa circulă informaţii privind proiecte destinate Grindului Chituc.
Cel mai adesea se avansează varianta transformării zonei Grindu Chituc în staţiune turistică. Asta în condiţiile în care mai mulţi oameni de afaceri declară că au cumpărat sau concesionat terenuri în Rezervaţia Biosferei. Aşa stând lucrurile, proiectul de consolidare a ţărmului Mării Negre în zona Midia – Gura Portiţei, dar şi construirea unui drum de acces prin zona strict protejată Grindu Chituc ar fi un prim pas pentru punerea în practică a afacerilor până acum doar bănuite: construirea de infrastructură pe banii statului.
Cititi si:
