Sărbătoare: Adormirea Maicii Domnului

Praznicul Adormirii Maicii Domnului, sărbătorit duminică 15 august, este una dintre cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioşii ortodocşi.

Aflată în casa Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, Maica Domnului îşi petrecea timpul în rugăciune neîncetată. Aşa a şi plăcut ea Domnului şi El a învrednicit-o cu o misiune aşa de importantă: aducerea pe lume a Fiului lui Dumnezeu. În Sinaxarul Ortodox stă scris: "Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru să ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa de pe pământ. Căci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa a zis: "Acestea zice Fiul tău. Vremea este de a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare". Veselă a fost Fecioara Maria când a aflat că se va reîntâlni cu Domnul Iisus Hristos. Spun cărţile că, după ce a mers Maica Fiului Domnului să se roage pe Muntele Măslinilor, atunci când s-a întors în casa lui Ioan, "îndată s-a cutremurat casa cu totul". În jurul Mariei s-au strâns toţi cunoscuţii, prietenii şi Sfinţii Apostoli. Toma singur lipsea, plecat fiind să propovăduiască credinţa întru Domnul în India.

Înconjurată de cei apropiaţi ei, Preacurata Fecioara Maria s-a aşezat în patul dinainte pregătit şi şi-a închis ochii. Mântuitorul a venit la ea şi i-a ridicat sufletul la Cer. Imediat, orbii şi-au recăpătat văzul şi surzii auzul! Apostolii au purtat patul Maicii Preciste înspre mormânt. Pe drum, trimişi ai iudeilor au încercat să răstoarne patul Celei Adormite, spre batjocorirea ei. Unii din aceştia au orbit, alţii au surzit! Cel mai rău dintre ei, care deja se prinsese cu mâinile de patul Sfintei Fecioare, s-a trezit în chip minunat că are mâinile tăiate de pe la coate. Văzând puterea Cerului, omul a început să se roage, cu el şi ceilalţi nesăbuiţi. Domnul i-a iertat. Nebunului i s-au reîntregit mâinile, celorlalţi le-au revenit simţurile pierdute. În satul Ghetsimani, Maica Domnului a fost aşezată în mormânt şi privegheată trei zile de Apostoli, fiind auzite neîncetat glasuri îngereşti.

Tare s-a mâhnit Sfântul Apostol Toma, care a sosit la trei zile după dumnezeiasca rânduială, că nu a fost de faţă la preamărita îngropare. Ceilalţi Apostoli au deschis mormântul ca şi Toma să se închine preasfântului lăcaş, trupul Născătoarei de Dumnezeu, dar au aflat mormântul fără trup, fiind găsit doar giulgiul, rămas mângâiere Apostolilor şi tuturor credincioşilor, mărturie a mutării la Domnul a Sfintei Fecioare Maria.