România a preluat președinția Consiliului UE, de la 1 ianuarie, iar acest statut pare a intensifica luptele politice interne. Noua armă în războaiele locale este tradiția, reinterpretată după bunul plac al celor care vor să-și atace adversarii, fără a mai ține cont de consecințe și de pierderea patrimoniului cultural. Bătaia ritualică de la Ruginoasa a devenit subiect de dispută, dar nici tăiatul porcului nu scapă de acuzațiile de barbarism, deși corectitudinea politică înseamnă unitate în diversitate, iar tradițiile românilor ar trebui să fie respectate la fel ca cele ale altor popoare.
Mină de aur pentru turismul cultural, obiceiul bătăii ritualice de la Popricani a fost subiect de fake news în lupta politică locală, fiind prezentat ca un adevărat război de stradă, deși nu a scăpat de sub control. În prima zi a anului, la Popricani, la 13 kilometri distanță de Iași, a fost reînviat un joc al mascaților, sub atenta supraveghere a autorităților, iar în presa locală s-au folosit, ca exemple negative, incidentele din localitatea Ruginoasa, tot din Moldova, deși bătaia ritualică a cetelor de mascați de la Popricani nu a degenerat nicio clipă și n-a fost vorba de victime. „La Popricani a existat acest obicei dintotdeauna, iar noi facem acum serbările iernii, ca să-i includem pe tinerii din comună. Ei vin pregătiți, cu costume frumoase, primesc diplome. Nu au fost violențe”, a explicat, pentru Jurnalul, Valeriu Pârlog, primarul localității.
Obiceiuri reînviate și evoluția lor
Obiceiul bătăii ritualice, care se regăsește în mai multe localități din Moldova, simbolizează lupta între bine și rău, între trecut și prezent, din care tot ce e rău în comunitate trebuie să dispară. Astfel se poate înțelege incendierea unor obiecte care preiau, ritualic, valențele negative, precum și bătaia cu bâte, între două cete rivale. La Ruginoasa, bătaia de stradă, cea tradițională, a degenerat în ultimii ani, lăsând în urmă victime, însă nu și anul acesta, când conflictul a rămas la nivel simbolic, așa cum ar trebui să fie. „Este un fenomen care în antropologie se numește revivalism, adică aducererea la viață a unor lucruri care au dispărut din practică. De exemplu, colindatul tradițional a fost interzis, timp de aproape 40 de ani, dar obiceiul a fost reluat, după 1990. Suntem, de fapt, în fața unui fenomen extrem de important de înțeles despre viața culturii tradiționale. Vorbim despre ceva schimbător, despre un proces de tranziție care uneori ne surprinde. E greu să credem că flăcăii din cele două jumătăți ale satului Ruginoasa mai au în minte ideea unei bătăi rituale, dar pot avea ideea unei bătăi spectaculoase, la care ceilalți asistă, pentru a-și alege câștigătorul. Și Sorcova reprezintă lovirea celor dragi. E tot o bătaie rituală. Despre Sorcovă nu și-a mai pus nimeni problema să o interzică, pentru că a intrat în repertoriul copiilor, iar cel sorcovit este doar atins cu o ramură înflorită sau împodobită”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolae Constantinescu, etnolog și antropolog cultural, profesor universitar emerit la Facultatea de Litere a Universității din București.
Este o revenire la un obicei tradițional, cu rădăcini extrem de vechi și care, adaptat noilor condiții, a devenit un spectacol, așa cum se întâmplă, în mod firesc, în trecerea de la ritual la spectacol. Nu este indicat să se interzică aceste tradiții. Cu cât se impun mai multe restricții, cu atât vor tinde să le încalce.
Prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, etnolog și antropolog cultural
Jocul mascaților a înfierat tocmai bătăile de stradă reale de la Paris, Bruxelles și ale orașe europene, prin costumele purtate de participanți