Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Declaraţiile publice ale unor funcţionari CNSAS, precum şi cele făcute de şeful statului, Traian Băsescu, privind procentul mare de magistraţi care ar fi colaborat cu Securitatea (25%) ca poliţie politică au creat mare supărare în rândurile justiţiei, având în vedere faptul că CNSAS nu a verificat până acum decât 18,65% dintre magistraţi.
Declaraţiile publice ale unor funcţionari CNSAS, precum şi cele făcute de şeful statului, Traian Băsescu, privind procentul mare de magistraţi care ar fi colaborat cu Securitatea (25%) ca poliţie politică au creat mare supărare în rândurile justiţiei, având în vedere faptul că CNSAS nu a verificat până acum decât 18,65% dintre magistraţi.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ne-a informat ieri că Asociaţia Procurorilor din România (APR) a solicitat şefului CSM, Lidia Bărbulescu, să ceară celor care au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa magistraţilor "să prezinte public documentele care confirmă susţinerile făcute, iar în cazul în care acestea nu există să-şi retragă afirmaţiile în mod public". APR apreciază că şeful CSM a procedat corect atunci când a prezentat datele reale care dovedeau că există o singură decizie definitivă transmisă CSM care atestă colaborarea cu organele de securitate ca poliţie politică a unui singur procuror. CSM precizează că, până acum, CNSAS a comunicat forului suprem al magistraturii 1.145 de decizii privindu-i pe judecători şi pe procurori, printre care 166 vizează magistraţi cu funcţii de conducere la instanţe şi parchete. Din cele 1.145 de decizii, doar în trei cazuri s-a reţinut colaborarea.
14 februarie 2008
COMUNICAT-
Decizii CNSAS pentru magistraţii cu funcţii de conducere
Ca urmare a apelului public formulat de organizaţii ale societăţii civile de a fi verificaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi persoanele cu funcţii de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, sub aspectul colaborării cu securitatea ca poliţie politică, Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele împrejurări:
Consiliul Superior al Magistraturii apreciază interesul pe care societatea civilă îl manifestă pentru respectarea legii de către toate instituţiile statului şi manifestă transparenţă şi sub aspectul comunicării informaţiilor care privesc rezultatul verificării declaraţiilor date de judecători şi procurori în temeiul legii, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agenţi sau colaboratori ai organelor de securitate ca poliţie politică.
Atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii este susţinută şi de Asociaţia Procurorilor din România, care, în scrisoarea transmisă doamnei Lidia Bărbulescu, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii în data de 12.02.2008, a apreciat poziţia fermă adoptată vineri, 08 februarie 2008, când a prezentat datele reale care dovedeau împrejurarea că există o singură decizie definitivă transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, care atestă colaborarea cu organele de securitate ca poliţie politică a unui singur magistrat procuror.
Asociaţia procurorilor din România a solicitat doamnei Lidia Bărbulescu, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să ceară celor care au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa magistraţilor, să prezinte public documentele care confirmă susţinerile făcute, iar în cazul în care acestea nu există să-şi retragă afirmaţiile în mod public.
În 7 octombrie 2005 Consiliul Superior al Magistraturii a cerut CNSAS verificarea apartenenţei sau neapartenenţei ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică pentru 6138 de magistraţi aflaţi în funcţie la momentul solicitării.
Până la sfârşitul anului 2007 CNSAS a transmis CSM doar 1145 de decizii.
Din totalul de 1145 de decizii comunicate Consiliului Superior al Magistraturii în numai 3 decizii (2 judecători şi 1 procuror) s-a reţinut colaborarea cu organele de securitate, ca poliţie politică. Din totalul de 3 decizii în care s-a reţinut colaborarea cu organele de securitate, ca poliţie politică, o singură decizie este definitivă. Procurorul care a primit decizia definitivă nu deţine o funcţie de conducere.
În România funcţionează 178 de judecătorii, 41 de tribunale şi 16 Curţi de apel şi parchete aferente acestora.
Din totalul deciziilor comunicate de către CNSAS, 166 vizează judecători şi procurori cu funcţii de conducere la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea .
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt în posesia deciziilor CNSAS care atestă neapartenenţa acestora în calitate de agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică
Astfel cum s-a precizat în comunicatul dat publicităţii în data de 17 decembrie 2007 un singur membru ales cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii nu a primit rezultatul verificării de la CNSAS. Ceilalţi membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii, aflaţi în exerciţiul funcţiunii au primit decizii prin care s-a stabilit că nu au fost agenţi sau colaboratori ai poliţiei politice comuniste (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/17_12_2007__13305_ro.PDF).
La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost transmise 10 decizii, dintre acestea un număr de 4 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost transmise 131 decizii, dintre acestea un număr de 12 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie
La nivelul curţilor de apel au fost transmise 177 decizii, dintre acestea un număr de 7 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere (3 – preşedinţi; 4 - vicepreşedinţi), diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel au fost transmise 16 decizii, dintre acestea un număr de 7 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul tribunalelor au fost transmise 271 decizii, dintre acestea un număr de 22 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere (10 – preşedinţi; 12 - vicepreşedinţi), diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul parchetelor de pe lângă tribunale au fost transmise 34 decizii, dintre acestea un număr de 20 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul judecătoriilor au fost transmise 413 decizii, dintre acestea un număr de 56 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere (49 – preşedinţi; 7 - vicepreşedinţi), diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii au fost transmise 70 decizii, dintre acestea un număr de 33 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
O decizie referitoare la un magistrat asistent.
La nivelul parchetelor militare au fost transmise 11 decizii, dintre acestea un număr de 5 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
Procentual, rezultă că 18,65% din magistraţi au fost verificaţi de CNSAS, conform datelor comunicate oficial către Consiliul Superior al Magistraturii.
Din totalul deciziilor comunicate de CNSAS: 872 decizii privesc pe judecători şi magistraţi asistenţi, 262 decizii privesc pe procurori şi 11 decizii privesc pe consilierii juridici asimilaţi magistraţilor din aparatul tehnic al CSM şi INM.
CNSAS a comunicat Consiliului Superior al Magistraturii că toţi magistraţii născuţi ulterior anilor 1975-1976 nu vor fi verificaţi sub aspectul apartenenţei sau neapartenenţei ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, astfel cum a precizat public doamna judecător Lidia Bărbulescu, preşedinte al CSM, la conferinţa de presă de de la Curtea de apel Cluj-Napoca.
La sfârşitul anului 2007 în România funcţionau 4161 de judecători şi 2203 procurori.
Conform art. 6 alin.(1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor "Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.”
Conform art. 48 alin.10 şi art. 49 alin.11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor " Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. "
Purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii
judecător Cecilia Morariu
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ne-a informat ieri că Asociaţia Procurorilor din România (APR) a solicitat şefului CSM, Lidia Bărbulescu, să ceară celor care au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa magistraţilor "să prezinte public documentele care confirmă susţinerile făcute, iar în cazul în care acestea nu există să-şi retragă afirmaţiile în mod public". APR apreciază că şeful CSM a procedat corect atunci când a prezentat datele reale care dovedeau că există o singură decizie definitivă transmisă CSM care atestă colaborarea cu organele de securitate ca poliţie politică a unui singur procuror. CSM precizează că, până acum, CNSAS a comunicat forului suprem al magistraturii 1.145 de decizii privindu-i pe judecători şi pe procurori, printre care 166 vizează magistraţi cu funcţii de conducere la instanţe şi parchete. Din cele 1.145 de decizii, doar în trei cazuri s-a reţinut colaborarea.
14 februarie 2008
COMUNICAT-
Decizii CNSAS pentru magistraţii cu funcţii de conducere
Ca urmare a apelului public formulat de organizaţii ale societăţii civile de a fi verificaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi persoanele cu funcţii de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, sub aspectul colaborării cu securitatea ca poliţie politică, Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele împrejurări:
Consiliul Superior al Magistraturii apreciază interesul pe care societatea civilă îl manifestă pentru respectarea legii de către toate instituţiile statului şi manifestă transparenţă şi sub aspectul comunicării informaţiilor care privesc rezultatul verificării declaraţiilor date de judecători şi procurori în temeiul legii, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agenţi sau colaboratori ai organelor de securitate ca poliţie politică.
Atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii este susţinută şi de Asociaţia Procurorilor din România, care, în scrisoarea transmisă doamnei Lidia Bărbulescu, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii în data de 12.02.2008, a apreciat poziţia fermă adoptată vineri, 08 februarie 2008, când a prezentat datele reale care dovedeau împrejurarea că există o singură decizie definitivă transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, care atestă colaborarea cu organele de securitate ca poliţie politică a unui singur magistrat procuror.
Asociaţia procurorilor din România a solicitat doamnei Lidia Bărbulescu, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să ceară celor care au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa magistraţilor, să prezinte public documentele care confirmă susţinerile făcute, iar în cazul în care acestea nu există să-şi retragă afirmaţiile în mod public.
În 7 octombrie 2005 Consiliul Superior al Magistraturii a cerut CNSAS verificarea apartenenţei sau neapartenenţei ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică pentru 6138 de magistraţi aflaţi în funcţie la momentul solicitării.
Până la sfârşitul anului 2007 CNSAS a transmis CSM doar 1145 de decizii.
Din totalul de 1145 de decizii comunicate Consiliului Superior al Magistraturii în numai 3 decizii (2 judecători şi 1 procuror) s-a reţinut colaborarea cu organele de securitate, ca poliţie politică. Din totalul de 3 decizii în care s-a reţinut colaborarea cu organele de securitate, ca poliţie politică, o singură decizie este definitivă. Procurorul care a primit decizia definitivă nu deţine o funcţie de conducere.
În România funcţionează 178 de judecătorii, 41 de tribunale şi 16 Curţi de apel şi parchete aferente acestora.
Din totalul deciziilor comunicate de către CNSAS, 166 vizează judecători şi procurori cu funcţii de conducere la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea .
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt în posesia deciziilor CNSAS care atestă neapartenenţa acestora în calitate de agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică
Astfel cum s-a precizat în comunicatul dat publicităţii în data de 17 decembrie 2007 un singur membru ales cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii nu a primit rezultatul verificării de la CNSAS. Ceilalţi membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii, aflaţi în exerciţiul funcţiunii au primit decizii prin care s-a stabilit că nu au fost agenţi sau colaboratori ai poliţiei politice comuniste (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/17_12_2007__13305_ro.PDF).
La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost transmise 10 decizii, dintre acestea un număr de 4 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost transmise 131 decizii, dintre acestea un număr de 12 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie
La nivelul curţilor de apel au fost transmise 177 decizii, dintre acestea un număr de 7 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere (3 – preşedinţi; 4 - vicepreşedinţi), diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel au fost transmise 16 decizii, dintre acestea un număr de 7 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul tribunalelor au fost transmise 271 decizii, dintre acestea un număr de 22 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere (10 – preşedinţi; 12 - vicepreşedinţi), diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul parchetelor de pe lângă tribunale au fost transmise 34 decizii, dintre acestea un număr de 20 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul judecătoriilor au fost transmise 413 decizii, dintre acestea un număr de 56 decizii privesc judecătorii cu funcţii de conducere (49 – preşedinţi; 7 - vicepreşedinţi), diferenţa constituind-o judecătorii cu funcţii de execuţie.
La nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii au fost transmise 70 decizii, dintre acestea un număr de 33 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
O decizie referitoare la un magistrat asistent.
La nivelul parchetelor militare au fost transmise 11 decizii, dintre acestea un număr de 5 decizii privesc procurorii cu funcţii de conducere, diferenţa constituind-o procurorii cu funcţii de execuţie.
Procentual, rezultă că 18,65% din magistraţi au fost verificaţi de CNSAS, conform datelor comunicate oficial către Consiliul Superior al Magistraturii.
Din totalul deciziilor comunicate de CNSAS: 872 decizii privesc pe judecători şi magistraţi asistenţi, 262 decizii privesc pe procurori şi 11 decizii privesc pe consilierii juridici asimilaţi magistraţilor din aparatul tehnic al CSM şi INM.
CNSAS a comunicat Consiliului Superior al Magistraturii că toţi magistraţii născuţi ulterior anilor 1975-1976 nu vor fi verificaţi sub aspectul apartenenţei sau neapartenenţei ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, astfel cum a precizat public doamna judecător Lidia Bărbulescu, preşedinte al CSM, la conferinţa de presă de de la Curtea de apel Cluj-Napoca.
La sfârşitul anului 2007 în România funcţionau 4161 de judecători şi 2203 procurori.
Conform art. 6 alin.(1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor "Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.”
Conform art. 48 alin.10 şi art. 49 alin.11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor " Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. "
Purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii
judecător Cecilia Morariu
