Se închid gropile de gunoi

Trei dintre cele mai mari oraşe ale ţării - Cluj, Iaşi şi Suceava - se confruntă cu probleme legate de închiderea gropilor de gunoi existente şi înlocuirea lor cu deponeuri ecologice.

Rampa de colectare de deşeuri menajere a Clujului trebuie închisă până la jumătatea anului viitor, altfel, Uniunea Europeană ar putea aplica amenzi de până la un milion de euro pe zi. Oficialităţile judeţene şi locale au căzut la pace după mai multe discuţii şi "bătălii" între municipiu şi localităţile din jur, care n-ar fi dorit să-şi asume vecinătatea viitoarei rampe de gunoi.

Până la urmă, Primăria Feleacu a fost de acord să cedeze un teren de 30 de hectare pentru realizarea depozitului general de deşeuri în aceeaşi zonă, adică tot în Pata-Rât.

Proiectul de construire a acestui depozit se va ridica la 42 de milioane de euro, din care 35 de milioane de euro provin din finanţare europeană, restul urmând a fi plătit de Ministerul Mediului. Primarii din Câmpia Turzii, Huedin, Gherla s-au declarat de acord să pună la dispoziţie terenuri pentru viitoarele rampe de sortare.

Totuşi, autorităţile judeţene clujene se aşteaptă ca până la închiderea definitivă a actualei gropi de gunoi de la Pata-Rât să nu reuşească să pună la punct tot sistemul de gestionare, dar, după cum declara public preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, "cel puţin o primă celulă ecologică de depozitare trebuie dată în folosinţă până în 2010". Acordul dintre administraţia locală Feleacu şi cea judeţeană a fost semnat, Ministerul Mediului trebuind doar să-şi mai dea acordul asupra viabilităţii investiţiei pe terenul desemnat.

Documentaţia completă se estimează că va fi gata până în luna mai 2009, dosarul urmând a fi depus pentru obţinerea finanţării, şi prevede construirea centrului de depozitare şi a altor patru rampe de transfer localizate în Câmpia Turzii-Turda, Gherla-Dej, Huedin şi în imediata apropiere a centrului zonal de depozitare. Nu este exclus ca administrarea sistemului să fie făcută de o firmă privată, dar, potrivit Consiliului Judeţean Cluj, se ia în calcul şi ca administrarea sistemului de colectare şi sortare a deşeurilor să fie preluată chiar şi de Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat.

"Rampa de la Pata-Rât este un poluant semnificativ al factorilor de mediu", spun analizele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj. Oxigenul dizolvat în aer se află la limite puternic scăzute, valorile azotului şi ale fosforului au crescut enorm în aval de rampa de gunoi de la Pata-Rât, iar analizele de apă demonstrează că, în aval, scurgerile de lichide din rampă duc la depăşirea cu mult a concentraţiilor maxime admise, au mai precizat specialiştii APM Cluj în analizele lor.

La vremea la care rampa a fost construită în zonă, autorităţile locale şi de mediu din acel timp nu au prevăzut şi realizarea unui sistem de colectare şi tratare a scurgerilor. Astfel, acestea ajung în pârâul Zăpodie în cea mai mare parte făcând ca acest afluent al Someşului Mic să fie cel mai poluat curs de apă din judeţul Cluj.

ÎNTÂRZIERI LA SUCEAVA
Gestionarea deşeurilor menajere a devenit o problemă în judeţul Suceava. Şi asta din cauză că o parte din rampele de gunoi actuale s-a închis, pentru restul termenul apropiindu-se vertiginos în timp ce construcţia celor două gropi ecologice, care trebuie realizate conform aquis-ului comunitar pe linie de mediu, nici măcar nu a început.

De mai bine de trei ani se chinuiesc autorităţile judeţene să demareze prin Ministerul Mediului investiţiile în două gropi ecologice, una în comuna Moara, în zona de şes, şi cealaltă în comuna Pojorâta, în zona de munte, însă motive obiective, dar şi subiective au împiedicat demersurile. În primul rând a luat timp identificarea locaţiilor. Apoi a existat opoziţia locuitorilor din Moara, care nu au privit cu ochi buni construirea unei gropi de gunoi în zonă, unde să fie depozitate deşeurile menajere din jumătate din localităţile judeţului, considerând că asta ar conduce la deprecierea calităţii mediului înconjurător.

A mers greu şi asocierea între cele 114 localităţi şi Consiliul Judeţean în vederea realizării parteneriatului public în domeniul colectării, transportului, valorificării şi depozitării deşeurilor, din cauză că la nivelul unor consilii locale au existat suspiciuni cu privire la investiţii.

Între timp, gropile de gunoi din Suceava, Siret şi Vatra Dornei au fost închise începând cu data de 1 ianuarie 2009. Primăria municipiului Suceava a găsit ca soluţie provizorie transportarea deşeurilor menajere în municipiul Fălticeni, situat la o distanţă de aproximativ 20 de kilometri, a cărui groapă de gunoi are ca termen de închidere data de 31 decembrie 2010. Deşi operaţiunea ar necesita costuri suplimentare, primarul Sucevei, Ion Lungu, susţine că factura către firma de salubrizare Rosal, care prestează serviciul, nu este mai mare.

Potrivit planului de conformare, toate gropile de gunoi din mediul rural au termen de închidere data de 16 iulie 2009. În funcţiune vor mai rămâne pe lângă amplasamentul din Fălticeni, cel din Rădăuţi, care are termen de închidere sfârşitul acestui an, şi cele din Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, cu termen de închidere la sfârşitul anului 2011. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Daniel Cadariu, a recomandat primăriilor din mediul rural ca soluţie transportarea deşeurilor menajere la depozitele din mediul urban care nu au depăşit termenul de închidere.

O altă posibilitate, în opinia lui, ar fi construirea unor platforme pentru depozitarea temporară a deşeurilor pe o perioadă de maximum un an. "Pentru construirea acestor platforme se pot asocia mai multe primării, astfel încât costurile de construcţie să fie mai scăzute. I-am avertizat pe primari să prevadă în bugetele locale sumele necesare pentru construirea unor astfel de platforme", a spus Cadariu.

Ministerul Mediului a aprobat master-planul pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Suceava, valoarea totală a proiectului fiind de 42 de milioane de euro, finanţarea urmând a se realiza cu bani europeni din Fondul de Mediu. Până când banii vor fi alocaţi efectiv, Consiliul Judeţean a disponibilizat 300.000 lei noi din bugetul pe 2009 pentru începerea construcţiei la prima groapă ecologică de gunoi în comuna Moara.

IEŞENII NU MAI AU UNDE SĂ-ŞI DUCĂ GUNOIUL
Ieşenii nu vor mai avea unde să-şi depoziteze gunoaiele începând cu 1 iulie. Acesta este termenul la care se va închide groapa de gunoi a oraşului, situată la limita municipiului, pe un teren aparţinând comunei Tomeşti. Singura soluţie o reprezintă finalizarea, până atunci, a unei părţi a depozitului ecologic, pentru a cărui realizare municipalitatea face demersuri de mai bine de cinci ani.

Noua groapă va fi în altă comună învecinată oraşului Ţuţora, însă finanţarea în tranşe încetineşte treaba. "Sperăm să terminăm, până la 1 iulie, o subcelulă din întregul proiect, pentru că tot atunci trebuie închisă groapa de la Tomeşti. Însă avem probleme cu finanţarea - sunt restanţe de 10,33 de milioane de lei, 8,7 milioane de lei reprezentând contribuţia Ministerului Mediului, iar restul - aportul Primăriei", ne-a spus Gabriela Chirica, funcţionar la Primăria Iaşi.

Directorul tehnic este, însă, ceva mai optimist - Mihai Chirica susţine că "groapa ecologică de gunoi este pe drumul cel bun": "Am fost în inspecţie şi până acum au reuşit să realizeze 26.000 de mc de îndiguiri şi 12.000 de mc la platforma de depozitare. Au început şi fundaţia pentru staţia de sortare şi compost". Întregul proiect valorează 107,7 milioane de lei, 75% din sumă reprezentând finanţare din partea Guvernului, iar 25% - din partea municipalităţii.

Teoretic, Iaşiul ar fi trebuit să aibă deja o groapă de gunoi ecologică. Iniţial, aceasta urma să fie realizată la Tomeşti, acolo unde deja se depozitau deşeurile. Numai că, în 2004, locuitorii din comuna învecinată au început protestele, nemulţumiţi că vor trebui să suporte, în continuare, mirosul gunoiului. Cert este că, din cauza acestor scandaluri, Consiliul Local Tomeşti nu şi-a dat acordul, iar Iaşiul nu a putut depune la timp proiectul pentru a obţine fonduri prin programul ISPA.

Între timp, însă, autorităţile ieşene au găsit o altă soluţie de a atrage fonduri comunitare. Practic, la nivelul judeţului se intenţionează crearea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate (ADIS), care să includă toate cele 99 de comunităţi ieşene şi al cărei operator unic să fie Salubris, societatea de salubritate a Primăriei Iaşi.

Numai că există anumite primării, printre care şi cea de la Paşcani, care s-au opus întrucât beneficiază de servicii prestate de firme ce percep tarife mai mici. La Iaşi, din ianuarie, tarifele s-au majorat cu 23,5% în cazul firmelor (care plătesc acum 4,2 lei/mc/lună) şi cu 26% în cazul gospodăriilor individuale (4,8 lei/lună/persoană). În aceste condiţii, constituirea ADIS a fost amânată cu o lună, şedinţa de punere a bazelor acestui organism urmând să aibă loc în aprilie.