Sfintii Romani - In a doua duminica dupa Rusalii

Astazi praznuim Duminica Tuturor Sfintilor Romani, a celor stiuti si a celor nestiuti de nimeni.

Noi, romanii, nu avem o parere prea buna despre ai nostri. Parca prea indarjiti ilustram zicerea ca nimeni nu-i profet in tara lui. Dar iata ca si dintre noi s-au ridicat oameni sfinti. Altfel n-am mai avea astazi Duminica Tuturor Sfintilor Romani. Si daca prima canonizare a unor sfinti romani s-a facut abia in 1955, aceasta este pentru ca Biserica Romana a devenit autocefala destul de tarziu, la 1885.

PRETUIRE. In cartea sa "Vietile Sfintilor", Mitropolitul Dosoftei zice ca "am avut si noi, romanii, oameni cuviosi (...), am avut la diferite epoci oameni ilustri prin stiinta si pietate..., am avut si sihastri, ducand o viata tot asa de ascetica precum cea a sfintilor din Tebaida". Iar cei care au trait inaintea carturarului vor fi zis la fel despre unii inaintasi cu viata sfanta. Iar ca marturie despre sfintenia unor romani sta faptul ca Sfanta Teofana in secolul al XIV-lea, Sfantul Ioan Valahul in secolul al XVII-lea, Sfantul Antipa de la Calapodesti in secolul al XX-lea au fost trecuti in Mineele rusesti inainte ca noi sa-i veneram si sa-i trecem in calendar.

Din 1992, Sinodul BOR a hotarat praznuirea Duminicii Tuturor Sfintilor Romani, pentru a-i cinsti astfel atat pe sfintii romani cunoscuti, cat si pe cei care au trait si marturisit dreapta credinta pana la jertfa suprema, toti care au dus o viata sfanta, de rugaciune si smerenie, departe de ochii lumii. Nici unul nu este astfel nedreptatit in cantarile si slujbele bisericii.

Va indemn, deci, fratilor, pentru indurarile lui Dumnezeu, sa infatisati trupurile voastre ca pe o jertfa vie, sfanta, bine placuta lui Dumnezeu, ca inchinarea voastra cea duhovniceasca, si sa nu va potriviti cu acest veac, ci sa va schimbati prin innoirea mintii, ca sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu, ce este bun si placut si desavarsit.(...) Daca avem proorocie, sa proorocim dupa masura credintei; daca avem slujba, sa staruim in slujba; daca unul invata, sa se sarguiasca in invatatura. Daca indeamna, sa fie la indemnare; daca imparte altora, sa imparta cu fireasca nevinovatie; daca sta in frunte, sa fie cu tragere de inima; daca miluieste, sa miluiasca cu voie buna!" - (Romani 12, 1-8)