Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE 13:10
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțumit, în cuvântul adresat după sfințirea picturii Catedralei Naționale, Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, despre a cărui prezență a spus că este o mărturie a unității în Ortodoxie.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțimuit Sanctității Sale, „care ne-a onorat cu prezența și alături de care am săvârșit slujba de sfințire a Catedralei Naționale”.
„Prezența Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, atât la sfințirea Altarului Catedralei Naționale din București în anul 2018, cât și anul acesta, 2025, la sfințirea picturii Catedralei, este o mărturie a unității în Ortodoxie și a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă și demnitatea bisericilor locale”, a precizat Patriarhul României, citat de Basilica, agenția de știri a Patriarhiei.
„Dragostea de sfinți a Sanctității Sale apropie mai mult Bisericile Ortodoxe surori, iar prin cei patru sfinți cuvioși români aghioriți, Sfântul Cuvios Dionise Vatopedinul de la Colciu și Sfinții Cuvioși Petroniu Prodromitul, Nifon și Nectarie Protopsaltul de la Prodromu, pe care Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice i-a inclus în Sinaxarul Bisericii anul acesta, 2025, în ședințele de lucru din luna august și luna octombrie, ne oferă modele concrete de comuniune și cooperare în Domnul nostru Iisus Hristos”, a mai precizat Patriarhul Daniel.
Patriarhul României i-a dăruit Patriarhului Ecumenic o icoană a Sf. Ap. Bartolomeu, amintind că este prezent la slujbă în ziua de pomenire a Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir, așadar de sărbătoarea numelui de botez (Dimitrios) al Sanctității Sale.
„Invitația frățească a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, dar și dragostea și prețuirea reciprocă, veche și statornică, care Ne leagă, Ne-au adus din nou împreună, din Fanarul cel luminat de Dumnezeu, pe binecuvântatul pământ românesc și în orașul ocrotit de Dumnezeu București, purtând binecuvântarea și dragostea a Maicii Noastre Duhovnicești Comune, Biserica lui Hristos din Constantinopol”, a spus Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, la final.
„Ne-au adus aici pentru a Ne bucura împreună de sfințirea frumoaselor mozaicuri și a întregii iconografii a acestei mărețe Catedrale Naționale cu hramurile Înălțarea Domnului și Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Catedrală pe care, în urmă cu șapte ani, am avut onoarea să o sfințim în mod solemn, tot împreună cu Preafericirea Sa, deși pe atunci frigul era cumplit, după cum fără îndoială vă amintiți”.
Sanctitatea Sa i-a dăruit Patriarhului României o cârjă.
UPDATE 12:35
Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale s-a încheiat. Mii de crendincioși din întrega țară, dar și personalități, printre care președinții Nicușor Dan și Maia Sandu sau Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta, au asistat la slujbă.
Slujba de sfințire a picturii a fost oficiată de patriarhii Bartolomeu și Daniel.
În cuvântul final, Patriarhul Daniel a mulțumit tuturor celor care au contribuit la construirea lăcașului de cult.
Preafericitul Părinte a solicitat în continuare ajutor pentru a finaliza „toate lucrările la Catedrala Națională, inclusiv pictura din pridvor care nu este terminată”, scrie Gândul.
La finalul ceremoniilor, Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu au ieșit din Catedrala Națională și au binecuvântat miile de credincioși care se află în curtea edificiului.
Oamenii au început să intre în Altarul Sfânt. Mai întâi vor intra invitaţii, iar de la ora 20:00, când se preconizează că invitaţii vor fi gata, credincioşii vor putea să intre şi să se roage în Altarul Sfânt.
UPDATE 10:30
La ora 10:30, a început slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale. Aceasta va dura până la ora 12:30.
UPDATE 10:00
Președintele Nicușor Dan a ajuns, împreună cu familia, la Catedrala Națională, unde va asista la slujba de sfințire a picturii.
Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la Catedrala Națională. Ea va participa la slujbă la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sute de invitați au ajuns anterior la Catedrală, dar și mii de credincioși.
Printre cei care au sosit deja la Catedrală se numără consilierul prezidențial Ludovic Orban, liderul AUR George Simion, foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu, premierul Ilie Bolojan, miniștrii ai Guvernului sau membri ai familiei regale a României.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Catedrala Mântuirii Neamului din București este inaugurată astăzi printr-o slujbă religioasă de amploare, marcând un reper istoric pentru Biserica Ortodoxă Română. Ceremonia se va desfășura între orele 10:30 și 12:30 și va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, potrivit informațiilor publicate de Basilica.ro.
La eveniment sunt așteptați zeci de mii de credincioși din toată țara. Accesul pe esplanadă se va face doar pe baza actului de identitate și a unui ecuson special, iar după slujba de sfințire pelerinii vor putea intra să se închine în Sfântul Altar.
Sfințirea Catedralei are loc într-un an cu o semnificație aparte: în 2025 s-au împlinit 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.
Catedrala, vizibilă din aproape orice punct al Capitalei, este așteptată să devină nu doar un reper spiritual, ci și un simbol al identității naționale și un punct de atracție pentru pelerinii și turiștii care vizitează Bucureștiul.
Programul liturgic al Sfințirii picturii Catedralei Naționale
Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vor oficia duminică slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale.
Potrivit Patriarhiei Române, evenimentele legate de Sfințirea picturii Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, vor avea loc duminică, după următorul program liturgic:
-07:30-10:00 – Săvârșirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți;
-10:15 – Sosirea la Catedrala Națională a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;
-10:30-12:30 – Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale săvârșită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.
Conform spațiului interior disponibil al Catedralei, în timpul Sfintei Liturghii și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale vor avea acces în Catedrală numai invitații oficiali, în număr de 2.500 de persoane.
În spațiul disponibil în piațeta (esplanada) din fața Catedralei Naționale, vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces în Catedrală.
Ceilalți credincioși prezenți, atât din București, cât și din alte localități, vor putea urmări slujba din spațiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naționale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.
După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12.30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).
Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie 2025 numai după ora 20.00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
Luni, 27 octombrie 2025, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, începând cu ora 09.00, se va oficia Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toți ierarhii ortodocși invitați oficial și un număr restrâns de preoți și diaconi.
Reguli pentru pelerinii care participă la eveniment. Lista obiectelor interzise
Pelerinii care vor participa la ceremonia de duminică trebuie să respecte o serie de reguli clare. Este vorba despre o listă cu obiecte care sunt interzise, precum şi o precizare legate de actul de identitate care este necesar pentru accesul la eveniment.
Pelerinii din eparhii nu vor avea acces cu următoarele lucruri: arme albe (cuțit, briceag etc), obiecte înțepătoare și tăioase, substanțe stupefiante, elemente pirotehnice (petarde, artificii etc), scaune pliabile, sticle din sticlă.
Pelerinii pot avea la ei un bagaj mic, care va conține: o sticlă de apă și haine adaptate pentru condițiile atmosferice.
Persoanele care iau medicamente să aibă la ei doar doza pentru ziua respectivă. Dacă medicamentele au un regim special, să aibă la ei rețeta.
În curtea Catedralei Mântuirii Neamului, pe esplanadă, se va staționa în zona în care a fost repartizată eparhia. Acel spațiu este îngrădit cu garduri. Accesul se va face doar pe rutele indicate.
Nu este permisă trecerea cu aparate de fotografiat sau alte dispozitive, în afară de telefon. Deoarece la eveniment va fi prezent SPP-ul, aceste reguli sunt obligatorii, iar încălcarea lor duce la interzicerea accesului în interiorul esplanadei!
Pe esplanadă, în spatele porticurilor, se află toaletele ecologice.
Pe esplanadă există un punct de prim ajutor și standuri cu obiecte bisericești.
Pelerinii nu au acces, în timpul slujbei, în Catedrală.
Pelerinii nu au voie să se deplaseze în alte zone decât cele în care au fost repartizați să stea.
Istoria Catedralei Naționale
Ideea ridicării unei catedrale naționale a apărut imediat după obținerea independenței României, ca expresie a recunoștinței față de sacrificiile din Războiul de Independență și a dorinței de a avea un lăcaș reprezentativ pentru credința și identitatea poporului român.
Mihai Eminescu a fost printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în capitală.
„Noi înşine, în marea capitală a României, … nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost întotdeauna capitală”, a scris Eminescu în 1881 în ziarul Timpul.
După proclamarea Regatului, regele Carol I înaintează Parlamentului un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București.
La 5 iunie 1884 este promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care consfințește nevoia unei „catedrale române” ridicate „spre slava lui Dumnezeu și mântuirea neamului”.
Bugetul statului prevedea o sumă impresionantă, cinci milioane de lei aur, însă proiectul rămâne doar pe hârtie.
După Marea Unire, Mitropolitul Miron Cristea reia ideea ridicării unei Catedrale a Mântuirii Neamului ca simbol al unității spirituale și recunoștinței față de eroii războiului.
La inițiativa sa, regele Ferdinand sprijină demersul printr-un hrisov regal semnat la 10 mai 1920.
În 1925, Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată oficial la rangul de Patriarhie, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod recunoscută de Regele Ferdinand I.
Decizia venea după patru decenii de la recunoașterea autocefaliei și la doar câțiva ani după Marea Unire, iar toate provinciile istorice românești se aflau pentru prima dată sub aceeași jurisdicție bisericească.
Primul patriarh al României a fost Miron Cristea, întronizat la 1 noiembrie 1925, într-o ceremonie desfășurată la Catedrala Mitropolitană din București.
La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.
În 1929, Patriarhul Miron Cristea a inițiat o amplă consultare privind locul unde urma să fie ridicată noua catedrală, menită să simbolizeze unitatea spirituală a României Mari.
După analizarea mai multor propuneri, el a ales un teren la poalele Dealului Mitropoliei, într-o zonă centrală a Bucureștiului, aflată în zona Pieței Unirii de astăzi.
Pe 11 mai 1929, Miron Cristea a sfințit terenul, ridicând o troiță de lemn care marca locul viitoarei construcții.
Demersurile au fost întrerupte odată cu izbucnirea crizei economice mondiale, apoi definitiv blocate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, de instaurarea regimului comunist în România.
După prăbușirea regimului comunist, ideea construirii unei Catedrale Naționale a revenit în atenția Bisericii Ortodoxe Române.
În 1995, Patriarhul Teoctist a lansat un apel public către autorități, cler și credincioși pentru a sprijini ridicarea unei catedrale care să reprezinte „mântuirea neamului” și recunoștința față de eroii din toate timpurile.
După mai multe runde de consultări, Patriarhia a decis ca loc provizoriu Piața Unirii, unde la 5 februarie 1999 a avut loc o ceremonie istorică.
În prezența președintelui Emil Constantinescu, a premierului Radu Vasile, a membrilor Sfântului Sinod și a numeroși credincioși, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o cruce de piatră, considerată piatra de temelie simbolică a viitoarei Catedrale Naționale.
În 2005, Primăria Capitalei propune noul amplasament pe Dealul Arsenalului, loc marcat de istoria tragică bisericilor demolate în perioada comunistă pentru construcția Palatului Parlamentului.
Propunerea a fost acceptată de Patriarhia Română, iar în martie 2005 Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 19/2005, privind realizarea ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”.
Ulterior, Camera Deputaților a transferat oficial terenul către Patriarhie. În paralel, în 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 376/2007, care stabilea cadrul de finanțare al construcției, prin contribuția comună a Patriarhiei, a Guvernului și a autorităților locale.
Momentul decisiv a avut loc la data de 29 noiembrie 2007, când Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a locului și așezarea pietrei de temelie.
Ceremonia a marcat începutul concret al lucrărilor la Catedrala Națională.
În 2009, Patriarhia Română a lansat o licitație publică pentru proiectarea edificiului, una dintre cele mai complexe din istoria recentă a construcțiilor românești.
După selecția proiectantului, în septembrie 2010 a fost emisă autorizația de construcție nr. 314-S, care a permis începerea lucrărilor la infrastructură.
Un moment esențial a fost 24 octombrie 2011, când Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei Naționale, dedicat Învierii Domnului și Sfântului Ioan Gură de Aur.
După finalizarea lucrărilor de fundație, la 28 iunie 2012, în ajunul Sfinților Petru și Pavel, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a radierului general, temelia pe care se va ridica întreaga construcție.
După finalizarea fundației, lucrările la Catedrala Națională au continuat cu ridicarea suprastructurii.
Construcția a continuat cu ridicarea pereților principali, a turlelor și a cupolelor, cea mai înaltă, Turla Pantocrator, atingând 120 de metri.
În septembrie 2016, în cadrul „Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea”, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie la Catedrala Națională.
Anul 2018 a adus momentul mult așteptat al sfințirii Altarului Catedralei Naționale, eveniment care a avut loc la 25 noiembrie 2018.
Slujba a fost oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, în prezența a zeci de ierarhi, sute de preoți și zeci de mii de credincioși veniți din întreaga țară și din diaspora.
După slujbă, peste 150.000 de pelerini s-au închinat în Sfântul Altar în zilele în care acesta a fost deschis publicului.
La câteva zile de la sfințire a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Alături de sărbătoarea Sfântului Andrei, lăcașul de cult mai are hramul Înălțarea Domnului.
În 31 mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, în prima zi a vizitei sale apostolice în România.
Suveranul Pontif a fost întâmpinat de Patriarhul Daniel și de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În timpul vizitei, Papa Francisc a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și un mesaj despre unitatea și fraternitatea dintre creștini.
În ultimii ani, lucrările la Catedrala Națională s-au concentrat pe finisajele interioare și exterioare, pictura în mozaic și instalațiile tehnice.
Catedrala deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri.
În februarie 2024 a fost montată icoana Pantocrator din turla principală, cu un diametru de 12 metri și o suprafață totală de peste 150 de metri pătrați.
Lucrările au inclus și finalizarea picturilor din absida altarului, instalarea sistemelor de iluminat și acustică și amenajarea esplanadei din jurul edificiului.
În aprilie 2025, pe turla mare a Catedralei Naționale, cunoscută drept Turla Pantocrator, a fost montată o cruce de aproximativ șapte tone.
Duminică, 26 octombrie 2025, Catedrala Națională va fi sfințită.
Slujba va fi oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, a reprezentanților bisericilor surori și a mii de credincioși veniți din întreaga țară.
Evenimentul încheie un proiect început în urmă cu mai bine de un secol și simbolizează împlinirea dorinței exprimate încă din vremea regelui Carol I, ridicarea unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română.
Arhitect al Catedralei Naționale: „Noi glumeam că trebuie să reziste 1000 de ani. Nu ar fi imposibil”
Constantin Amâiei, unul dintre arhitecții care au muncit pentru proiectarea Catedralei Naționale, dezvăluie pentru MEDIAFAX detaliile din culisele construcției celui mai mare lăcaș ortodox de cult.
Edificiul măsoară 126 de metri lungime, 127 de metri înălțime. Cu toate că este una dintre cele mai impresionante lăcașuri de cult, Catedrala Națională nu a fost construită intenționat pentru a doborî vreun record, ci a fost menită să devină o moștenire culturală pentru poporul român.
„Am auzit pe internet în special, că s-ar fi dorit recorduri, comparații. Noi nu am plecat absolut deloc de la ideea asta. Noi ne-am gândit să facem ceea ce trebuie pentru catedrala reprezentativă a credinței noastre ortodoxe”, declară arhitectul Constantin Amâiei.
Totuși, Catedrala Națională are dimensiuni atât de impresionante pentru că este amplasată în vecinătatea unor construcții de mari dimensiuni, precum Palatul Parlamentului, Ministerului Apărării Naționale, dar și Grand Hotel Marriott.
„Dimensiunea asta a fost stabilită în funcție de spațiul existent, în relația cu celelalte construcții din jur. A rezultat această dimensiune, dar și înălțimea de 127 de metri, ca să fie perceptibilă din toate locurile. Întotdeauna o biserică este amplasată în centrul unei localități, așa că devine reper spațial”, spune arhitectul.
Potrivit arhitectului, construcția Catedralei Naționale a durat 15 ani din cauza complexității proiectului. Deși în domeniul construcțiilor există diverse tipuri noi de tehnologie, ele nu s-au putut aplica din cauză că arhitectura clasică necesită un anumit tip de lucru, cu un ansamblu de procese specifice.
„La catedrale există niște structuri tradiționale mai clasice, așa că nu am putut să abordăm aceleași tehnologii pe care le-am fi putut folosi, spre exemplu, la zgârie-nori. În cazul Catedralei au fost o succesiune de lucrări care trebuiau făcute într-un anumit timp. Eu spun totuși că s-a construit destul de repede, la dimensiunea la care este, să fie realizată în 15 ani”, a spus Constantin Amâiei.
Înainte de începerea proiectului, în 2010, au fost organizate niște simpozioane cu dezbateri, pentru a se stabili mai precis ce înseamnă ideea de a se construi o Catedrală Națională: ce trebuie să reprezinte, cât de mare să fie, ce simboluri să aibă. În baza dezbaterilor, s-au făcut propuneri, iar toate propunerile constau în aceleași dimensiuni. Echipele de arhitecți au fost preselectate dintre cei care au mai realizat catedrale asemănătoare, atât în țară, cât și în străinătate, a explicat arhitectul. Au fost selectate zece proiecte, fiecare fiind gândit de câte o echipă individuală, iar proiectele (soluții, după cum le numește arhitectul), au fost jurizate de un grup de lucru format din 30 de profesori universitari experți în arhitectură și construcții.
„Nu este o arhitectură modernă. Am fost și criticați pentru acest lucru în cadrul dezbaterilor susținute la început. Noi am optat pentru arhitectură tradițională pentru că oamenii sunt obișnuiți, cu acest concept. El există în mentalul colectiv și nu se poate schimba ușor, în particular în credința ortodoxă. La catolici este mai ușor, fiindcă ei acceptat să schimbe formele. Totuși, uneori au exagerat. Au ieșit niște construcții frumoase, dar dacă nu le pui o cruce, nu știi că sunt biserici. Așa că noi am ales un concept arhitectural care să meargă pe ideea clasică”, a declarat Constantin Amâiei.
Din punct de vedere arhitectural, Catedrala Națională are un aspect tradițional, care îmbină, însă elemente diverse, atât clasice, cât și mai deosebite pentru trendurile din țara noastră. Boltele din interior sunt elemente din Arhitectura bizantină. Arcadele, atât din interior, cât și din exterior sunt inspirate din Arhitectura brâncovenească (neoromânească), iar elementele mai puțin tradiționale și mai puțin neobișnuite pentru zona noastră, după cum spune arhitectul, sunt cupolele florentine de inspirație renascentistă. Aceste cupole sunt asemănătoare cu cele ale domului „Santa Maria del Fiore” din Florența. Cupolele montate pe catedrală, deși sunt aurii, ele nu sunt din aur. Acestea sunt fabricate din tablă de cupru aurie (tablă de cupru gold).
Catedrala Națională este construită în formă de cruce și include toate spațiile pe care orice biserică le are, însă, bineînțeles, are o dimensiune mult mai impunătoare. Construcția este prevăzută cu mai multe niveluri. Are subsol, parter, dar și galerii laterale deasupra parterului.
„Aceeași suprafață de la parter se regăsește și la subsol. Tot acolo, sub altar, se află o necropolă patriarhală, cu aproximativ 27 de cripte. Modelul a fost inspirat de Bazilica
La parter, Catedrala Mântuirii Neamului are o capacitate de 5.000 de locuri în picioare, 3.000 de locuri pe scaune și alte 2.000 de locuri în picioare în galeriile din interior, care se află deasupra parterului. Arhitectul Constantin Amâiei spune că aceste cifre au fost calculate de echipele de specialiști la solicitarea autorităților și că numerele sunt valabile pentru evenimentele excepționale, cum ar fi Sfințirea Catedralei, care va avea loc duminică.
„Pompierii, jandarmii, STP-ul, Primăria, Inspectoratul în Construcții ne-au cerut documente care să demonstreze că, în momentul în care vin un număr mare de oameni, ei sunt în siguranță. Am făcut simulări, documentații speciale și am primit avize specifice”, declară Constantin Amâiei.
Edificiul, care are 127 de metri înălțime, are și galerii care ajung până aproape de vârf. „Noi am conceput un circuit turistic. Adică, prin lifturile care le-am pus acolo, oamenii pot să poată urca la toate nivelurile superioare, până la cota 71, în jurul turnului principal. Noi am fi vrut și am făcut inițial lifturi până sus, în cupola pantocratorului și chiar în lanternou, adică sus la cruce, cum este, de exemplu, Basilica
Arhitecții sunt cei care realizează construcția propriu-zisă, iar programul iconografic este stabilit de ierarhi sau de preoți, iar lucrările interioare sunt realizate de pictori iconografi. În cazul Catedralei Naționale, programul iconografic a fost stabilit de Patriarh, iar pictura a fost realizată în mozaic din sticlă de Murano, oraș din Italia renumit pentru fabricarea produselor de sticlărie. De asemenea există și placaje exterioare de piatră.
Un alt element special este reprezentat de cele șase clopote dintr-un aliaj de bronz, cupru și staniu. Cel mai mare dintre clopote cântărește 25 de tone și a fost turnat de firma austriacă Grassmayr, care a realizat și clopotele de la Catedrala „Înălțarea Domnului” din Bacău, proiectată tot de Constantin Amâiei.
Pentru montarea clopotului, arhitectul își aduce aminte că a fost nevoie de soluții tehnice mai speciale din cauza greutății. „Că să poată să fie o greutate de 25 de tone care este suspendată, trebuie o structură metalică specială și care trebuie să fie ancorată de structura noastră, din beton armat, ca eforturile, dar și greutatea clopotului respectiv să se descarce pe structura noastră. Și acolo sunt calcule speciale făcute la greutate, la vibrații și mai multe lucruri care au fost luate în considerare pentru clopot”, spune arhitectul.
În ceea ce privește structura de rezistență a catedralei, fundația are o înălțime de 5 metri, iar zidurile au un strat de beton armat gros de un metru, sau, la care adaugă, pe alocuri, și un zid construit din cărămidă gros de 50 de centimetri.
Întrebat cât ar putea să stea în picioare această catedrală, Constantin Amâiei recunoaște. „Noi mai glumeam că trebuie să o facem să țină 1000 de ani. Catedrala are o structură foarte solidă. În punctul ăsta de vedere, nu cred că ar fi imposibil”, spune arhitectul.
Potrivit specialistului, în cadrul proiectării au existat și calcule cu privire la riscul seismic, iar aceste măsurători au determinat cantitățile de beton, dar și de armătură.
Citește pe Antena3.ro
