Show la Nottara - Viata ca o puscarie

O ora si un sfert, 14 puscariasi au fost liberi. La Teatrul Nottara, tru-pa "Blitz" a Penitenciarului Arad (condamnati pentru omor sau trafic de droguri) a oferit un spectacol tulburator. La sfarsi-tul reprezentatiei au plans si spectatorii, si actorii. "Ba-ietii rai" si-au aratat cu prisosinta latura buna. Simtire si talent.

PAREREA REGIZORULUI. "Ca actori, sunt lipsiti de orgolii si de falsitate. Sunt creativi"

Durata pedepsei: intre 3 si 23 de ani. Atat au de ispasit dupa gratii protagonistii spectacolului "Joi", prezentat joi, pe scena Teatrului Nottara, de 14 detinuti ai Penitenciarului de Maxima Securitate Arad. Actorul Andrei Elek este regizorul spectacolului.

O carciuma. Mai multe pahare golite. Un amic ma-njura de mama. Un cutit la indemana. Un moment de ratacire… 20 si ceva de ani de inchisoare pentru ceva care nici nu-mi amintesc cum s-a-ntamplat. Asa ar putea incepe spovedania. Sau si mai si, intri la parnaie nevinovat. Pentru ca cineva a depus marturie mincinoasa. Pentru ca avocatul sau judecatorul s-au ales cu cine stie ce foloase materiale. Cine-ar trebui sa ispaseasca pedeapsa? Oare exista dreptate pe lumea asta? Ca pe cealalta poate nu ne intereseaza momentan… Cate intrebari, cate raspunsuri aruncate la-ntamplare, cate dezamagiri! Cata resemnare… De cate ori pe zi nu-ti vine sa le crapi capul alora in fata carora ti-ai pus sufletul pe tava si ei de umilesc, te fura si-si bat joc de tine, cand ei nu-s demni nici sa-ti treaca prin fata? Iti mai faci cruce o data si-ti zici: "Doamne, apara si pazeste! Las’ ca are Dumnezeu grija!".

IN SIGURANTA. Asta-i senzatia data de spectacolul dat de trupa "Blitz" a Penitenciarului de Maxima Securitate Arad. Puscariasii au venit din lumea lor in lumea noastra, a celor liberi. Cam zarghita din fire, m-asez in primul rand, desi am parcurs "programul" cu distributia, care contine, in dreptul numelui fiecarui detinut rubrica "condamnare/fapta". Ei da, cineva a luat 23 de ani pentru omor, altcineva 3 ani pentru talharie. Obisnuita sa ma-ntorc acasa de la spectacole la ore mici si nimanui sa-i pese cum ajung in cartierul marginas in care locuiesc, imi spun ca apropierea criminalilor din puscarie e mai putin periculoasa decat furia cu ochi diavolesti ai vecinului din tramvai, caruia tocmai i-am refuzat vehement propunerea pentru o partida de sex oral. Si nu gresesc. Sala de spectacol e-mpanzita de jandarmi care atat asteapta: un gest nesabuit din partea actorilor de ocazie. Culmea e ca pe ei ii pazesc un numar exagerat de mare de jandarmi. Noaptea, pe strazile Bucurestiului nu vezi nici unul.

LIPSA DE LIBERTATE, LIPSA DE INTIMITATE. Actorii se deghizeaza-n detinuti. Sau invers?

INCEPE SPECTACOLUL! Ca niste portocale supradimensionate, personajele se rostogolesc spre public. Te privesc direct in ochi. Poate e o privire amenintatoare. Poate nu. Dar stii ca macar ei n-au ce sa-ti faca. N-ar avea de ce. "Oamenii rai" vor s-arate ca au macar o latura buna. Se joaca, intr-o altfel de viziune, tragicomedia "la bloc". Numai ca asta e de mai mult bun-simt. Simt al umorului. Autorul textului e administratorul blocului - ca personaj. Il cheama - in realitate - Cristian Barsan. Trei ani si ceva pentru inselaciune. Aduna-n juru-i toate personajele piesei, majoritatea vecinii de bloc, carora le citeste contoarele in fiecare joi: un filosof epileptic, o prostituata, un psihopat, un cersetor, un betiv, un drogat, un hot. Mai apar un sectant, un comis voiajor, un popa, un dascal… Fiecare spunandu-si propria poveste.

CINE STIE?… Va suna cunoscut ambientul? Poate subiectul nu-i unul genial, dar dupa umila mea parere si a multor oameni de teatru prezenti la reprezentatie, acesta a fost unul dintre cele mai reusite spectacole vazute in ultima vreme. Poate cand vor iesi, unii dintre ei vor avea posibilitatea de a se reintegra profesional intr-un teatru. Un director de teatru ar putea sa le propuna un loc de munca, asa cum directorul Teatrului Nottara le-a oferit aceasta oportunitate.

MEZEA, VINOVATUL FARA VINA

La sfarsitul reprezentatiei, au plans spectatorii, au plans si actorii. S-au aplaudat unii pe altii. Asa cum la-nceput ei ne-au invadat noua spatiul, la final l-am invadat noi pe-al lor. Am urcat pe scena sa-i felicitam. Tulburata de profunzimea si umorul textului, il intreb pe autor ce pregatire are. Cum sa-l fi-ntrebat ce era inainte? Inainte de ce? O data cu intra- rea-n puscarie nu i se mai ia in considerare educatia? Stanjenit, parca, imi spune: "Studii superioare. Si sa stiti ca nu-s singurul". Imi arata un coleg, student la Psihologie. Da, isi face studiile la distanta. Si pe altul, coleg de breasla cu mine. Sau ma rog, asta era inainte. Mezea Radu Cristian, trafic de stupefiante, 10 ani. Celebrul caz Mezea. Condamnat fara probe. S-a scris si-n Jurnalul National, anul trecut. Aiurita, recitesc, in varianta electronica, articolele despre el. Si un comentariu de pe forum: "Baiatul asta e unul cuminte. E strigator la cer ceea ce i s-a intamplat. Ma bucur ca am plecat din tara aia de cacat".