x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sondaj IRES: Majoritatea românilor cred că avem nevoie de protecţia scutului antirachetă

0
Autor: Gabriela Antoniu 03 Mai 2011 - 13:27

Institutul Român pentru Evaluare şI Strategie (IRES) a dat astăzi publicităţii un sondajrealizat în perioada 20-22 aprilie 2011, având ca scop identificarea atitudinilor şi percepţiilor publice privind participarea României la scutul antirachetă american.

Majoritatea respondenţilor - 66% - au auzit de sistemul american de apărare antirachetă. Concomitent, 33% dintre respondenţi nu au auzit de acest sistem.

71% dintre subiecţi declară că au auzit despre sistemul american de apărare antirachetă de la televizor. În ceea ce privesc informaţiile deţinute despre participarea României la sistemul american de apărare antirachetă, 41% dintre persoanele intervievate nu au auzit despre acest lucru, în timp ce 37% au auzit cu siguranţă, iar 21% nu sunt sigure dacă au auzit despre această participare.

Principala sursă de informare despre participarea României la sistemul american de apărare antirachetă este televiziunea (66%).Cel mai important avantaj al proiectului, menţionat de 31% dintre respondenţi, este cel legat de siguranţa ţării. Alte avantaje menţionate de subiecţi sunt protecţia din partea SUA sau NATO în caz de război şi o mai bună colaborare cu SUA şi alte ţări.

Principalul dezavantaj al proiectului îl reprezintă, în opinia respondenţilor, faptul că România ar putea deveni ţinta unor atacuri (8,9%). Alte dezavantaje sunt: deteriorarea relaţiilor cu Rusia (8,4%) sau cheltuielile mari pentru România (7,2%).

15% dintre respondenţi declară că ştiu data sau anul în care sistemul de apărare antirachetă va deveni funcţional. Dintre aceştia, 31% spun că va deveni funcţional începând cu 2015 (răspunsul corect), 17% - 2012 şi tot 17% - 2014.

Două treimi dintre cei care au auzit de scutul de apărare antirachetă cred că participarea României la acest sistem este o idee bună, iar un cumul de 74% spun că această participare va influenţa securitatea naţională într-un mod pozitiv.

Jumătate dintre cei chestionaţi atribuie responsabilitatea asupra sistemului Statelor Unite ale Americii, iar un sfert o trec în contul NATO. Cu toate acestea, un cumul de 89% spun că NATO se implică, total sau parţial, în acest proiect.

55% dintre subiecţi susţin că participarea României la proiect va influenţa relaţiile cu ţările vecine într-un mod pozitiv. Cu toate acestea, un procent mai redus (40%) sunt de părere că alte state vor reacţiona pozitiv la acest proiect, în timp ce 69% anticipează o reacţie negativă din partea Rusiei.

Peste jumătate dintre respondenţi (55%) consideră că România se expune şi altor riscuri, înafara celor militare, prin participarea la sistemul de apărare antirachetă. Dintre aceştia, cei mai mulţi nominalizează riscurile economice (22,3%), atacurile teroriste (19,4%) şi înrăutăţirea relaţiilor cu ţările vecine (7,1%) sau cu Rusia (3,8%).

Un sfert dintre cei chestionaţi spun că parteneriatul dintre România şi Statele Unite ale Americii ar trebui să aducă ţării în primul rând siguranţă şi protecţie naţională, însă doar 13,2% cred că acest lucru se va întâmpla. 7,9% consideră că acest parteneriat va aduce o relaţie mai bună între state, iar 5% se aşteaptă la dezavantaje şi 2,2% la cheltuieli şi datorii.

Aproape o treime (31%) cred că viaţa de zi cu zi a cetăţenilor României va fi influenţată în mare sau foarte mare măsură de participarea la acest sistem, iar 42% prevăd o influenţă slabă. Dintre cei care se aşteaptă la efecte asupra traiului de zi cu zi, 52% anticipează că acestea vor fi pozitive, iar 36% - negative. Influenţa asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor care locuiesc în zona în care va fi amplasat sistemul este percepută ca fiind mai mare, 52% spunând că aceştia vor fi influenţaţi în mare sau foarte mare măsură, iar 34% - în mică măsură.Asigurarea securităţii populaţiei şi informarea şi instruirea acesteia sunt măsurile principale pe care ar trebui să le ia atât România, cât şi Statele Unite ale Americii pentru a se asigura că totul va decurge în condiţii optime în cadrul proiectului de apărare antirachetă. Doar 3,4% consideră că soluţia cea mai bună ar fi ca România să refuze amplasarea elementelor scutului. O treime dintre respondenţi nu se pot pronunţa în legătură cu ce ar trebui făcut, fie de autorităţile române sau americane, pentru a asigura o funcţionare optimă a sistemului.

Protecţia militară (27,3%) şi ajutorul material şi financiar (9,6%) sunt principalele lucruri pe care subiecţii consideră că ar trebui să le ofere Statele Unite ale Americii în parteneriatul cu România.

În ceea ce privesc aşteptările populaţiei privind parteneriatul dintre statul român şi SUA, respondenţii consideră că aceastea din urmă ar trebui să ofere ţării, în primul rând protecţie militară (27,3%), ajutor financiar sau material (9,6%), înţelegere şi colaborare (5,9%). Alte menţiuni ale respondenţilor au fost: garanţii (3,8%), sprijin logistic (3,2%), încredere (2,8%), precum şi ridicarea vizelor (2,7%). Devine evident faptul că principala preocupare a respondenţilor este siguranţa militară a ţării, pe al doilea plan remarcându-se sprijinul financiare.

Cei mai mulţi dintre români ar dori să primească mai multe informaţii despre sistemul american de apărare antirachetă în sine – 10,3%, în timp ce alţii ar dori să afle mai multe despre riscurile pe care acesta le presupune – 3,4%, despre locaţia elementelor – 3,3%, despre avantaje şi dezavantaje – 2,8%, precum şi despre siguranţa acestuia – 2,3%. Circa 4 din 10 români nu doresc să afle informaţii suplimentare despre acest sistem, în timp ce 2 din 10 nu ştiu ce informaţii le lipsesc.

Atunci când sunt întrebaţi care sunt agresorii de care trebuie protejate statele participante la sistemul american de apărare antirachetă, respondenţii indică, în primul rând, Rusia – 17,8%, acesta fiind urmată de organizaţii teroriste – 7,2%, ţări arabe – 6,7%, musulmani – 6,6%, Iran – 3,9%. Cumulând tendinţele înregistrate, devine evident faptul că principalii agresori identificaţi de către respondenţi sunt state sau actori din zona Orientului Mijlociu, respectiv de religie islamică, precum şi grupări teroriste.

Majoritatea românilor – 52% - consideră că România are nevoie de protecţia scutului antirachetă; în acelaşi timp, 43% consideră că România nu avea nevoie de această protecţie, în timp ce restul de 5% sunt nehotărâţi sau nu oferă un răspuns.

Celor mai multe dintre persoanele intervievate le dă un sentiment de siguranţă faptul că a fost luată decizia participării României la sistemul american de apărare antirachetă – 51%, în timp ce 35% resimt mai degrabă un sentiment de ameninţare. 8% dintre români reacţionează neutru în acest caz.

Doar unul din 5 participanţi la studiu declară că ştie când s-a luat decizia de participare la sistemul american de apărare antirachetă. Dintre aceştia, atunci când sunt întrebaţi când anume a fost luată această decizie, cei mai mulţi consideră că a fost luată în 2009 (35%) sau 2010 (26%), în timp ce o proporţie cumulată de 26% dintre intervievaţi consideră că această decizie a fost luată înainte de 2009 (6% dintre aceştia spunând chiar că decizia a fost luată înainte de 2001).

O cincime dintre persoanele intervievate crede că există şanse ca în zona în care locuiesc să fie amplasate elemente ale scutului antirachetă.38% dintre români declară că ştiu cine a luat decizia participării României la sistemul american de apărare antirachetă; dintre aceştia, 22,7% identifică CSAT drept instituţia responsabilă, în timp de 18,6% cred că Preşedinţia a luat această decizie (acestora adăugându-se 8,3% care îl nominalizează pe Preşedintele ţării, Traian Băsescu). De asemenea, Guvernul este indicat de către 17,9% dintre respondenţi, în timp ce MAI obţine 10,8% dintre menţiuni.

Percepţiile privind propria siguranţă relevă faptul că doar 54% dintre români se simt în siguranţă, în timp ce 42% afirmă opusul.

Sondajul a fost realizat telefonic, pe un eşantion de 1615 subiecţi, cu o marja de eroare de +- 2,4%.

Citeşte mai multe despre:   scut antiracheta

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Nicușor Dan nu crede că a crescut numărul șobolanilor din Capitală

Nicușor Dan nu crede că a crescut numărul șobolanilor din Capitală
Autoritățile locale aplică primul tratament împotriva șobolanilor, potrivit edilului general al Capitalei, Nicușor Dan. Totodată, acesta a spus că nu există o creștere semnificativă a numărului de...

Ce spune Nicușor Dan despre tratamentele împotriva țânțarilor

Ce spune Nicușor Dan despre tratamentele împotriva țânțarilor
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, spune că autoritățile locale vor interveni în zonele unde apar ţânţari purtători ai virusului West Nile. "Aici tehnologia ne permite să avem informaţii...

Operatorul privat care a provocat accidentul de la Fetești oprit de la transportul feroviar

Operatorul privat care a provocat accidentul de la Fetești oprit de la transportul feroviar
Operatorul privat al cărui tren a provocat accidentul de noaptea trecută, de la Fetești, nu va mai putea efectua operațiuni de transport feroviar ca urmare a restricționării certificatului de siguranță, anunță...

Bilanț COVID-19: 170 de cazuri noi. O persoană a decedat

Bilanț COVID-19: 170 de cazuri noi. O persoană a decedat
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat, joi, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în România 170 de noi cazuri de Covid și un deces la un pacient confirmat cu noul coronavirus. Potrivit GCS,...

Peste 80% din cazurile de COVID-19 din ultima săptămână au fost la persoane nevaccinate

Peste 80% din cazurile de COVID-19 din ultima săptămână au fost la persoane nevaccinate
Peste 80% din cazurile de COVID-19 înregistrate în ultima săptămână în România au fost raportate la persoane nevaccinate, potrivit raportului săptămânal al Institutului Național de Sănătate...

Tragedie în sectorul 1. Un preot și soția sa au murit după ce casa lor a fost trăsnită

Tragedie în sectorul 1. Un preot și soția sa au murit după ce casa lor a fost trăsnită
Preotul Costel Paizan, paroh la Cimitirul Dămăroaia, și soția sa au murit într-un incendiu după ce casa lor a fost trăsnită în timpul furtunii seara trecută. Daniel Tudorache, deputat al...

Descoperire fără precedent la Chiajna. Jumătate de tonă de cocaină în cutii de banane

Descoperire fără precedent la Chiajna. Jumătate de tonă de cocaină în cutii de banane
O jumătate de tonă de cocaină, a cărei valoare pe piața drogurilor depășește 25 de milioane de euro, a fost descoperită în 35 de baxuri de banane. Proveniența baxurilor de banane era Columbia, dar achiziția...

Circulația trenurilor a fost reluată în condiții normale pe tronsonul Chitila - Buftea - Periș

Circulația trenurilor a fost reluată în condiții normale pe tronsonul Chitila - Buftea - Periș
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunțat că traficul feroviar pe intervalul de stații Chitila - Buftea - Periș s-a reluat în condiții normale de trafic, pe ambele fire. Potrivit unui comunicat al CFR...

Mecanicul trenului care a provocat accidentul de la Fetești avea alcoolemie de 0,40 la mie

Mecanicul trenului care a provocat accidentul de la Fetești avea alcoolemie de 0,40 la mie
Galerie Foto Mecanicul trenului care a provocat accidentul de la Fetești, din noaptea de miercuri spre joi avea alcoolemie de 0,40 la mie, au stabilit polițiștii din Ialomița. Potrivit Poliției Ialomița, mecanicul de...

Aproape 300 de copaci și 40 de stâlpi, doborâți de vijeliile din ultimele ore

Aproape 300 de copaci și 40 de stâlpi, doborâți de vijeliile din ultimele ore
Aproape 300 de copaci și 40 de stâlpi au fost doborâți de vijeliile puternice din ultimele ore. În total, 17 județe au fost afectate de furtuni. Potrivit unui bilanț al IGSU, în ultimele 24 de ore au fost afec...

Cod galben de inundații pe râuri din 19 de judete

Cod galben de inundații pe râuri din 19 de judete
Hidrologii au emis joi o avertizare Cod galben de inundații valabilă pe rârui din 19 de județe Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, sunt vizate râurile din bazinele...

Orban îl atacă din nou pe Cîțu

Orban îl atacă din nou pe Cîțu
A fost o declarație total neinspirată, apreciază Ludovic Orban afirmația premierului Florin Cîțu potrivit căreia primarii sunt simple „vehicule” prin care autoritatea centrală își impune voința și...

Cîțu, nemulțumit de directorul CFR Călători, după ce două trenuri au stat 9 ore în câmp

Cîțu, nemulțumit de directorul CFR Călători, după ce două trenuri au stat 9 ore în câmp
Premierul Florin Cîțu a declarat, joi, că nu i se pare normală atitudinea directorului CFR Călători, Ovidiu Vizante, care a spus că soluția pentru cele două trenuri care au stat în câmp, la Fetești, nouă...

Michelle Obama o sprijină pe Simone Biles, care se retrage din proba olimpică de individual compus

Michelle Obama o sprijină pe Simone Biles, care se retrage din proba olimpică de individual compus
În cele două zile de când Simone Biles, de șase ori medaliată la Jocurile Olimpice, s-a retras din finala feminină pe echipe, după doar o probă, starul gimnastii mondiale a primit suport moral din partea a...

Orban, despre campania de vaccinare: Cum să fiu responsabil?

Orban, despre campania de vaccinare: Cum să fiu responsabil?
România ar trebui să ajungă măcar la nivelul mediu european în ceea ce privește rata de acoperire vaccinală, spune, joi, Ludovic Orban. El respinge ideea potrivit căreia ar fi responsabil pentru modul în care a ...
Serviciul de email marketing furnizat de