Sprijin european pentru presa română

Presa nu poate fi considerată o ameninţare a siguranţei naţionale, au stabilit legiuitorii europeni, guvernanţii noştri fiind obligaţi să transmită Parlamentului European detalii despre motivele pentru care mass-me­dia au fost incluse pe lista vulnera­bi­lităţilor statului.

Comisia de Petiţii a Parlamentului European a declarat admisibile petiţiile depuse la sfârşitul lu­nii septembrie, la Bruxelles, de Con­federaţia Sindicatelor Democra­tice din România (CSDR) şi Fe­de­raţia Română a Jurnaliştilor Media­Sind împotriva includerii în Strategia Naţională de Apărare (SNAp) a presei ca vulnerabilitate a statului român.
La începutul acestei săptămâni, Viviane Reding (foto), comisarul pentru Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, a fost întrebată de eurodepu­tatul PSD Victor Boştinaru ce părere are despre tentativa de a limita sau de a controla politic libertatea presei în ţările membre ale UE, dar mai ales în România, unde presa este considerată o vulnerabilitate a statu­lui.

„Presa este liberă într-o de­mo­craţie liberă... Atunci când exa­gerează, şi se întâmplă acest lucru câteodată, avem în toate statele membre o lege a presei, care protejează in­dividul, pentru că în mod normal este o chestiune ce ţine de drepturile individului împotriva puterii presei", a spus Viviane Reding. Potrivit comi­sarului pentru Justiţie, afirmaţia că presa este o ameninţare la siguranţa naţională trebuie probată, dovezile fiind însă „foarte dificil de obţinut". „Pentru mine, ca un comisar pe me­dia de zece ani, cred că presa liberă reprezintă şansa pentru Europa noastră. Sunt mulţi jurnalişti care se află în dificultate, pentru că situaţia economică a presei scrise este foarte difici­lă în acest moment şi împing jurnaliştii spre situaţia în care nu mai sunt atât de liberi precum ar putea fi", a mai spus Viviane Reding.

În Strategia Naţională de Apărare adoptată în vară de CSAT şi înaintată de şeful statului Parlamentului, „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora" şi „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului" sunt considerate vulnerabilităţi ale Româ­niei. În acest moment, Strategia este blocată în Comisiile de apărare din Parlament.


Ce urmează
Comisia de petiţii va solicita Co­misiei Europene şi Guvernului României elaborarea unui punct de vedere oficial în legătură cu subiectul petiţiei, care va fi apoi prezentat la momentul dezbaterii în plen a petiţiilor. Conform Regulamentului de procedură privind petiţiile, în cazul unei petiţii ad­mi­sibile, Comisia de petiţii poate decide să elaboreze un raport sau să depună o propunere de rezo­luţie în Parlamentul European. De asemenea, Comisia de petiţii poate solicita constatarea din partea Comisiei Europene a încălcării de către România a dreptului comunitar şi, pe cale de consecinţă, să declanşeze procedura de sancţionare.