Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Duminică la prânz mai mulţi activişti s-au strâns în faţa Parlamentului. Nu pentru a-şi lua rămas bun de la Băsescu, nici pentru a-l aplauda pe Iohannis care era învestit în funcţie, ci pentru a protesta împotriva adoptării pe furiş de către aleşii neamului a Legii Securităţii Cibernetice.
Timp de trei luni această lege, gândită în birourile SRI, a stat la Senat. La începutul lunii decembrie 2014, senatorii au invitat reprezentanţii Serviciului Român de Informaţii, Ministerului de Interne, Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru a modifica pe ici, pe colo această lege. Trebuie menţionat că nu au existat dezbateri publice pe această temă, cu toate că unele organizaţii non-guvernamentale sau asociaţii au criticat proiectul de lege, dar au fost ignorate total. Vineri, 19 decembrie, proiectul de lege a trecut prin Senat unde a fost votat în unanimitate, senatorii gândindu-se mai degrabă la şorici şi cârnaţi decât la modul în care au lăsat serviciile secrete să stăpânească România. Mai mult, unele articole ale acestei legi prin care persoanele juridice de drept public sau privat care au calitatea de proprietari, administratori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice, sunt anticonstituţionale.
Lege neconstituţională
Articolul 17 al acestei legi prevede că toţi deţinătorii de sisteme cibernetice, adică toate firmele şi instituţiile care au un computer, trebuie să permită angajaţilor Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică şi ai Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii accesul la date. Acest acces se va face la o simplă solicitare motivată, ceea ce contravine legislaţiei actuale conform căreia acces la sisteme informatice în care există date informatice se face doar cu autorizarea unui judecător. Mai mult, Curtea Constituţională a României a decis pe 16 septembrie 2014 că legea privind stocarea datelor cu caracter personal este neconstituţională. Şi Curtea Europeană de Justiţie a decis acelaşi lucru, dar aceste decizii ale unor magistraţi sunt hârtie igienică pentru serviciile secrete şi aplaudacii lor din Parlament, în vreme ce Uniunea Europeană luptă pentru ca instituţiile care se ocupă de securitatea cibernetică să fie organisme civile care se funcţioneze integral pe baza controlului democratic şi nu să fie instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul informaţiilor. Klaus Iohannis, proaspăt învestit, poate promulga sau nu această lege sau o poate trimite la Curtea Constituţională. Decizia pe care o va lua va indica dacă România va deveni sau nu un stat controlat de servicii secrete.
Citește pe Antena3.ro
